Faptul că în aproximativ 2,1 milioane gospodării conaționalii noștri se situează sub pragul sărăciei relative (1784 lei/persoană, în cazul familiilor și 1940 lei, când persoana trăiește singură), face ca Executivul să scoată de la bugetul de stat suma de 1,04 miliarde lei, drept suport financiar pentru cei vulnerabili. Astfel, lunar, până la finele următorului sezon rece (31 Martie 2026), fiecare gospodărie urmează să primească suma fixă de lei. Efortul bugetar cade în sarcina Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, cu implicarea Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială (https://legislatie.just.ro/public/DetaliiDocument/299488). În mod concret, sprijinul se acordă sub forma unui tichet fără valoare nominală, care va fi încărcat lunar cu suma reprezentând sprijinul acordat, atât timp cât se mențin condițiile de eligibilitate. Dar iată ce ne spune Guvernul despre cum s-a făcut că este necesar să intervină pe frontul combaterii sărăciei energetice (https://mmuncii.ro/j33/images/Documente/MMSS/Transparenta_decizionala/NF_26062025.pdf). Prima dată ține să ne amintească că nu traversăm o perioadă prea liniștită. Criza energetică încă apasă, războiul din Ucraina continuă, lanțurile de aprovizionare sunt serios afectate, iar piețele energetice sunt tot mai instabile. Toate acestea au dus la un impact serios asupra stabilității economice și a siguranței energetice a României. De altfel, un raport al Băncii Mondiale, publicat în septembrie 2024, vine cu cifre care nu dă multe motive de bucurie, pentru că mai bine de un sfert dintre români sunt considerați vulnerabili energetic. Aproape 18% dintre gospodării nu mai reușesc să facă față la plata facturilor, iar situația e în continuă degradare. În același timp, prețurile la energie o țin tot pe tendință de creștere. Se vorbește din ce în ce mai serios despre o posibilă dublare a tarifelor la gaze naturale și energie electrică. Cauzele sunt multiple, de la instabilitatea geopolitică din regiune până la atacurile repetate asupra infrastructurii energetice din Ucraina. În fața acestei situații, statul e obligat să intervină, Constituția impunându-i acest lucru (protejarea cetățenilor în fața unei crize economice și sociale de asemenea amploare fiind obligatorie). Drept urmare, autoritățile în materie au început să colaboreze intens. Ministerul Muncii lucrează împreună cu Ministerul Finanțelor, cu Institutul Național de Statistică, cu Ministerul Dezvoltării, cu ANRE, cu furnizorii de energie și chiar cu autoritățile locale. Scopul este de a-i identifica pe cei care au cu adevărat nevoie de ajutor și găsirea resurselor necesare pentru a-i sprijini. Suportul financiar (modic, de altminteri) este gândit să ajungă la persoanele singure care câștigă sub 1940 lei pe lună și la familiile în care venitul net pe membru este sub 1784 lei. Bineînțeles, nu intră în această schemă cei care nu locuiesc efectiv în România, cei fără acte de identitate valabile, persoanele aflate în detenție sau cele care trăiesc în centre rezidențiale. Accesarea sprijinului presupune depunerea unei cereri online, printr-o aplicație creată special de Serviciul de Telecomunicații Speciale. Pentru cei care nu se pricep la tehnologie sau nu au acces la Internet, primăriile și poștașii le vor veni în ajutor. Aplicația verifică automat eligibilitatea solicitantului, pe baza declarațiilor făcute și a datelor oficiale din bazele de date ale instituțiilor statului. După aprobare, Poșta Română se ocupă de logistica necesară și distribuie tichetele, iar mai departe se ocupă și de plata facturilor direct către furnizori, prin mandat poștal. În urma acestei operațiuni, Poșta Română va încasa aproape 92 milioane de lei, dintre care peste 72 milioane vor veni în 2025, iar restul în primele trei luni din 2026. Așadar, până într-o zi în care să vorbim despre criza energetică doar la trecut, statul încearcă să țină aprinsă lumina în casele celor care au cea mai mare nevoie, chiar dacă – observăm prea bine – vremurile și economia nu dau tocmai multe motive de satisfacție.