AOAR analizează scenariile economice și fiscale ale României pentru 2026

Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) prezintă previziuni privind economia din 2026, evidențiind dilema între menținerea unui dezechilibru fiscal și un proces dificil de ajustare bugetară, menit să asigure stabilitatea și să evite o criză de încredere. Potrivit AOAR, corecția bugetară din ultimii ani s-a bazat în special pe creșteri de taxe și presiuni asupra mediului privat, fără reforme de fond ale statului.

👉 Deficitul bugetar și impactul măsurilor fiscale recente

AOAR notează că deficitul bugetar al României a rămas cel mai ridicat din Uniunea Europeană, situându-se la 9,3% din PIB în 2024, cu un obiectiv de reducere la 8,4% în 2025. Această corecție s-a realizat în mare parte prin majorări de taxe, precum creșterea TVA cu două puncte procentuale și accize, precum și prin înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public până în 2026. Fără aceste măsuri, deficitul ar fi rămas aproape de 9%, punând pe o traiectorie nesustenabilă datoria publică.

Creșterea economică pentru 2026 este estimată de organismele internaționale ca fiind modestă. Comisia Europeană anticipează un avans real al PIB de 1,1%, după 0,7% în 2025, sub influența consolidării fiscale care reduce consumul. Fondul Monetar Internațional prognozează o creștere de 1,4%, susținută parțial de investițiile din fonduri europene, iar OECD confirmă un scenariu moderat, axat pe investiții și exporturi. Deficitul bugetar ar urma să scadă doar la 6,2–6,3% din PIB, încă peste pragul de 3% stabilit la nivel european.

👉 Scenariile economice pentru 2026 și implicațiile acestora

AOAR descrie trei posibile scenarii pentru anul 2026, în funcție de politicile fiscale și reformele implementate. Primul și cel mai probabil este “echilibrul superficial”, caracterizat printr-o creștere economică între 1% și 1,5%, o diminuare lentă a deficitului la 6–6,5% din PIB și o inflație încă ridicată, dar în scădere. Investițiile în acest scenariu provin în principal din fonduri europene și proiecte publice deja angajate, iar mediul privat rămâne prudent și concentrat pe eficiență și restructurare.

Scenariul pozitiv, numit “drumul greu, dar corect”, presupune o reformă reală a aparatului bugetar, prioritizarea investițiilor cu impact economic și o simplificare fiscală clară, inclusiv eliminarea sau reformarea impozitului minim pe cifra de afaceri. Aceasta ar crește predictibilitatea legislativă și ar revitaliza încrederea mediului de afaceri, determinând o creștere economică de peste 1,5–2%, susținută de consum, investiții și exporturi.

Pe de altă parte, scenariul negativ, denumit “oboseala fiscală”, reprezintă riscul continuării ajustărilor prin creșteri de taxe și amânarea reformelor. Acest lucru ar putea conduce la o creștere economică sub 1%, stagnare, extinderea economiei gri, amânarea investițiilor și relocarea activităților către jurisdicții mai previzibile, precum și la tensionarea relațiilor cu partenerii europeni din cauza întârzierii corecției deficitului.