Criza intelectuală din România și marginalizarea vocilor critice în societate
România de astăzi se confruntă cu o criză de idei, care merge mână în mână cu o criză politică accentuată. Intelectualii, cândva piloni morali și generatori de schimbare, au fost retrași într-o poziție marginală, înconjurați de consumerismul excesiv și zgomotul mediatic. Principalul obstacol nu este lipsa lor de relevanță, ci refuzul societății de a le asculta mesajele.
Dincolo de etichetele de „nostalgici” lipite intelectualilor români, Dan Chirleșan de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” explică că aceasta este o învinuire comodă. Datele arată că persoanele educate susțin mai mult democrația. „Intelectuali autentici... se află de partea libertății, nu a nostalgiei”, afirmă el, subliniind că adevărata problemă este ignoranța față de gândirea critică.
Potrivit ziaruldeiasi.ro, problema majoră nu este cantitatea absolvenților, ci calitatea intelectuală. Diploma universitară nu garantează spirit critic sau curajul de a pune întrebări dificile. În plus, impactul intelectualilor în funcții publice este limitat, iar ministrul finanțelor este adesea redus la un rol executiv fără putere reală, ceea ce afectează echilibrul bugetar și reformele autentice.
Prestigiul intelectualului nu stă nici în venituri, nici în poziții, ci în capacitatea de a influența moral și simbolic societatea. Consumatorul modern favorizează produsele rapide și simpliste, dar „ideile sunt cele care modelează realitatea, nu invers”. Pentru a ieși din criză, România trebuie să-și redescopere intelectul și să-i acorde un rol central în viața publică, crede Dan Chirleșan, conferențiar doctor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.