Cum lovesc taxele statul economia românească și ideea solidarității fiscale
Autoritățile din România discută despre implementarea unor măsuri precum taxa pe tranzacțiile bancare și o taxă de solidaritate pentru marile venituri, însă experții avertizează asupra efectelor negative ale acestor politici. Profesorul Dan Chirlesan, de la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din Iași, afirmă că dacă astfel de măsuri ar fi adoptate, acestea ar putea fi dăunătoare pentru economia fragilă a țării și pentru antreprenorii care mențin în picioare economia locală.
Conform profesorului, introducerea unei taxe de solidaritate, aplicată companiilor sau persoanelor cu venituri mari, precum cazul Dedeman, ar putea duce la efecte nedorite. Dedeman, companie românească fondată de fratii Pavăl, are o poziție solidă pe piață, însă dacă statul va lua măsuri populiste, firme precum această ar putea începe să aibă de suferit, consideră economistul. Potrivit unui articol citat de ziaruldeiasi.ro, astfel de politici riscă să submineze investițiile și să împiedice dezvoltarea sectorului privat.
De asemenea, Chirlesan vine cu un scenariu mai radical: reproșează ideea de a împărți egal averea lui Amancio Ortega, fondatorul Zara, între toți locuitorii lumii. În teorie, suma ar fi mică pentru fiecare, dar rezultatul practic ar fi închiderea fabricilor, pierderea a mii de locuri de muncă și inaccesibilitatea produselor pentru milioane de consumatori. Potrivit experților, astfel de măsuri nu doar că nu reduc inegalitățile, ci pot duce la un gol economic și social.
Cât despre taxa pe tranzacțiile bancare, profesorul notează că, la o rată de 1-3 lei pe fiecare tranzacție, impactul asupra bugetului de stat poate ajunge la circa 3% din venituri, dar efectul ar putea fi pervers. La nivelul României, unde deja nivelul de intermediere bancară este cel mai scăzut din Europa, această taxă poate stimula renunțarea la sistemul bancar și revenirea la plăți cash și economia gri. Chirlesan afirmă că aceste măsuri încurajează economia informală și descurajează digitalizarea.
Potrivit lui, în loc să se caute bani acolo unde deja sunt produși, statul ar trebui mai întâi să se ocupe de recuperarea datoriilor restante. Un raport recent al Curții de Conturi arată că aproximativ 2.500 de firme cu conexiuni politice au acumulat datorii de peste 29 miliarde de euro la stat, sumă echivalentă cu deficitul bugetar estimat pentru 2025. Dacă aceste datorii ar fi recuperate, s-ar putea asigura finanțarea pentru reducerea deficitului bugetar, afirmă Chirlesan.
El avertizează că dacă statul nu va adopta un plan de corecție fiscală, se va ajunge în fața presiunii piețelor financiare, ceea ce va putea afecta profund economia și spiritul antreprenorial deja fragil. Potrivit acestuia, măsurile populiste riscă să pună botni economiei românești și să impună o constrângere în creștere pentru mediul de afaceri.
