Gradul de angajabilitate al absolvenților: Interpretări controversate
Recent, au apărut dezbateri în spațiul public referitoare la gradul de angajabilitate al absolvenților de studii superioare, multe dintre acestea bazându-se pe statistici agregate care nu reflectă realitatea fiecărui domeniu. Conform unor date furnizate de Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, gradul de absorbție al absolvenților în domenii similare specializărilor urmate variază între 68% și 99%, în funcție de programul de studiu.
👉 Interpretări selective ale statisticilor
În ultima perioadă, diverse interpretări ale statisticilor privind angajabilitatea au fost formulate, deseori bazate pe date generale, dar prezentate într-un mod simplificat, ceea ce poate conduce la concluzii eronate. Aceste interpretări pot justifica măsuri de austeritate în sistemul educațional, fără a lua în considerare realitățile specifice ale fiecărui domeniu. De exemplu, numărul absolvenților din domeniile socio-economice este semnificativ mai mare decât cel al celor din domeniile tehnice.
La nivel universitar, rata de angajabilitate între 2021 și 2024 pentru absolvenții de licență a fluctuat între 82% și 86%, în timp ce pentru absolvenții de master aceasta a variat între 86% și 89%. Aceste rezultate reflectă o integrare robustă pe piața muncii, fiind importante pentru formularea unor strategii educaționale adecvate.
👉 Carențele economice și impactul asupra statisticilor
Conform specialiștilor, anumite domenii, precum ingineria chimică, se confruntă cu rate de angajabilitate scăzute, din cauza restructurărilor mari ale industriei după 1990. Această situație subliniază necesitatea de a nu reduce analiza angajabilității la statistici brute, ci de a o corela cu realitatea economică din România, care a suferit transformări majore în ultimele trei decenii.
O întrebare provocatoare se ridică: cum putem corela mai bine educația cu cerințele pieței muncii? Eliminarea unor specializări mai puțin competitive în statistici ar putea părea o soluție simplă, însă ar putea avea consecințe profunde asupra capacității economiei românești de a se susține pe termen lung.
