Când forțele ruse au invadat Ucraina, în februarie 2022, premierul japonez de la acea vreme, Fumio Kishida, a avertizat că războiul și urmările sale vor determina și viitorul Asiei. Trei ani mai târziu, mesajul său a căpătat un înțeles încă și mai amenințător: stilul autoritar al lui Trump, prin care pune presiune pe Kiev să cedeze teritorii în favoarea Rusiei ca să obțină un acord de pace fragil, ar putea avea consecințe profunde în Asia, unde China a devenit tot mai agresivă și este o forță mult mai dominantă decât este Rusia în Europa. „Ucraina de azi ar putea fi Asia de Est de mâine”, a avertizat Kishida în timpul forumului Shangri-La, un summit anual de securitate ținut în Asia. Japonia nu a rămas pasivă la acțiunile Occidentului îndreptate împotriva Moscovei, ci a devenit un partener activ, inclusiv prin participarea la summitul NATO de la Madrid din 2022, alăturându-se și altor țări din regiune, precum Coreea de Sud, Australia și Noua Zeelandă. Pentru aceste patru puteri din regiunea Asia-Pacific (așa-numitul grup AP4), acea decizie pare acum să fi fost una greșită. Direcția total diferită adoptată de Trump, care a inversat politica fostului președinte Joe Biden cu privire la Ucraina, a lăsat țările aliate din Asia într-o poziție foarte vulnerabilă, se arată într-o analiză Foreign Policy. Cea mai mare parte a țărilor asiatice au avut o abordare diferită. China, India și o mare parte din Asia de Sud-Est au evitat să condamne direct invazia Rusiei. La acea vreme, aceste state au fost criticate de Occident pentru lipsa lor de reacție în fața agresiunii ruse, dar acum pare că au anticipat mai bine ce avea să urmeze. Washingtonul caută acum să repare relația cu Moscova, chiar dacă este în detrimentul Ucrainei. Dilemele de securitate ale Asiei au devenit între timp încă și mai critice. Spre deosebire de Rusia, care se află la marginea Europei, China ocupă o poziție centrală în Asia, având o graniță lungă cu multe state asiatice și o prezență importantă în ape strategice din regiune. Cu toate că Beijingul și-a rezolvat majoritatea disputelor teritoriale cu statele vecine, inclusiv cu Rusia, continuă să revendice teritorii din Bhutan și India. Rămâne de văzut dacă China va fi tentată să apeleze la acțiuni mai agresive în Himalaya. Domeniul maritim stârnește îngrijorări încă și mai mari. Disputele declanșate de China în Marea Chinei de Sud și de Est persistă de zeci de ani, iar agresiunea Rusiei în Ucraina nu a făcut decât să încurajeze Beijingul să folosească la rândul său forța pentru a-și îndeplini obiectivele. Dacă Rusiei i se va permite să câștige teritorii cu forța și, poate, chiar să fie răsplătită cu și mai multe teritorii pentru a accepta un acord de pace, așa cum a propus trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, și vecinii Chinei ar putea avea soarta Ucrainei, în special Taiwanul. Beijingul are, însă, și motive de îngrijorare, după ce Trump a descris Rusia și China drept „inamici naturali” și l-a acuzat pe Biden că acțiunile administrației sale au dus la parteneriatul „fără limite” dintre cele două țări. Președintele american speră că va putea separa Moscova de Beijing. Pe de altă parte, Trump a impus sancțiuni secundare care afectează importurile de petrol rusesc ale Indiei, însă nu a introdus măsuri asemănătoare și în cazul Chinei, care este principalul importator de petrol și gaze din Rusia. Mai mult, Trump pare că îl tratează pe Xi la fel ca pe Putin. Convins că va putea obține multe beneficii dintr-o relație mai bună cu China, Trump riscă să strice relația cu aliații și partenerii din Asia în favoarea întăririi legăturilor cu cele două mari puteri. Negocierile purtate de Trump legate de soarta Ucrainei, uneori fără consultarea sau participarea aliaților Statelor Unite din Europa, creează un precedent periculos și pentru țările asiatice, unde securitatea de cele mai multe ori se bazează pe alianțe bilaterale în locul celor multilaterale. Spre deosebire de țările europene care beneficiază de pe urma unor organizații internaționale precum NATO sau UE, aliații din Asia se bazează pe mecanisme de asigurare a păcii bilaterale sau minilaterale (în grupuri mici), ceea ce îi face cu atât mai vulnerabili în fața schimbării politicii Washingtonului. Avertismentul lui Kishida despre Ucraina și viitorul Asiei era menit să scoată în evidență importanța apărării normelor internaționale în fața acțiunilor unui stat agresor. Sub conducerea lui Trump, mesajul fostului premier japonez a dobândit un nou înțeles, semnalând riscurile dependenței față de SUA într-o lume în care acțiunile strategice ale Americii sunt tot mai tranzacționale. Aliații din Asia ai Statelor Unite trebuie să se pregătească pentru un viitor în care angajamentele Washingtonului sunt nesigure și schimbătoare, iar menținerea securității în regiune este o povară pe care vor trebui să o suporte din ce în ce mai mult pe proprii lor umeri.