Roboți de luptă controlați de inteligență artificială, gândaci dotați cu senzori și stimulare neurală, submarine fără echipaj, toate fac parte din noua strategie militară a Germaniei. Pe fondul războiului din Ucraina și al incertitudinii privind sprijinul SUA, Berlinul investește masiv în tehnologie de apărare, pregătindu-se pentru ceea ce oficialii numesc „războiul viitorului”, potrivit Reuters. „În acest an, pentru prima dată în ultimele decenii, Europa cheltuiește mai mult decât SUA pentru achiziții de tehnologie militară”, spune Gundbert Scherf, cofondatorul companiei germane Helsing, cel mai valoros start-up de apărare din Europa. Invazia Rusiei în Ucraina a schimbat totul. Fost partener în cadrul McKinsey & Company, Scherf spune că Europa ar putea fi în pragul unei transformări în inovația militară comparabile cu Proiectul Manhattan, efortul științific prin care SUA au dezvoltat rapid arme nucleare în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. „Europa începe să conștientizeze realitatea apărării. Vrem să ajutăm Europa să-și recapete coloana vertebrală”, a mai spus el. Reuters a vorbit cu zeci de executivi, investitori și factori de decizie pentru a analiza modul în care Germania, cea mai mare economie a Europei, intenționează să joace un rol central în reînarmarea continentului. Guvernul cancelarului Friedrich Merz consideră inteligența artificială și tehnologia start-up-urilor drept elemente-cheie ale strategiei sale de apărare și reduce birocrația pentru a conecta direct aceste companii la vârful structurilor militare. Modelul de afaceri al Germaniei, marcat de o aversiune profundă față de risc și de o cultură postbelică pacifistă, a susținut mult timp un sector de apărare relativ mic și conservator, protejat de garanțiile de securitate americane. Dar acest lucru se schimbă. Cu sprijinul militar american devenind mai incert, Germania, unul dintre cei mai mari susținători ai Ucrainei, intenționează să tripleze aproape bugetul anual de apărare la 162 de miliarde de euro până în 2029. Marea parte a acestei sume va fi alocată reinventării naturii războiului, spun sursele. Start-up-uri germane precum Helsing dezvoltă tehnologii avansate: roboți de luptă cu AI, mini-submarine autonome și chiar gândaci-spion controlați de la distanță. Compania Swarm Biotactics, de exemplu, creează „bio-roboți” bazându-se pe insecte vii, echipate cu camere, senzori și module de comunicații securizate. „Roboții noștri biologici pot fi controlați individual sau pot opera autonom în roiuri”, a declarat CEO-ul companiei, Stefan Wilhelm. Alți fondatori de start-up-uri confirmă noua deschidere a autorităților. Marc Wietfeld, CEO al ARX Robotics, spune că întâlnirea cu ministrul german al apărării Boris Pistorius a fost revelatoare: „Mi-a spus: «Banii nu mai sunt o scuză, acum există». A fost un moment de cotitură”, a afirmat el. Un nou proiect de lege privind achizițiile publice, aflat în pregătire, urmărește să elimine barierele pentru start-up-urile care doresc să participe la licitații militare și să permită plăți în avans, potrivit unui proiect consultat de Reuters. Legea ar permite, de asemenea, limitarea participării doar la companiile din UE. „Schimbările aduse de drone și AI pe câmpul de luptă sunt revoluționare, la fel ca apariția mitralierelor, tancurilor sau avioanelor”, a declarat Annette Lehnigk-Emden, șefa agenției de achiziții a Bundeswehr. Sven Weizenegger, directorul Cyber Innovation Hub, acceleratorul tehnologic al armatei germane, spune că războiul din Ucraina a dus la o schimbare profundă a atitudinii publice față de industria apărării. „Germania a devenit mult mai deschisă față de chestiunile legate de securitate”, spune el, adăugând că primește zilnic 20-30 de solicitări pe LinkedIn, față de 2-3 pe săptămână în 2020. În prima jumătate a secolului XX, Germania a fost pionier în tehnologii militare, de la rachete balistice la avioane cu reacție, dar după 1945 a fost demilitarizată, iar elitele sale științifice s-au dispersat. Astăzi, tehnologiile militare continuă să alimenteze progresul economic, internetul, GPS-ul și motoarele cu reacție au fost inițial proiecte militare. În prezent, economia germană de 4,75 trilioane de dolari se confruntă cu prețuri ridicate la energie, o scădere a exporturilor și concurență din China. Un nou impuls în cercetarea militară ar putea avea efecte benefice economice majore. „Trebuie doar să înțelegem acest lucru: o bază industrială puternică în domeniul apărării înseamnă o economie puternică și inovație accelerată”, a declarat Markus Federle, partener la fondul Tholus Capital. Odată cu revenirea lui Donald Trump pe scena politică și întrebările privind angajamentul SUA față de NATO, Germania s-a angajat să atingă ținta de 3,5% din PIB pentru apărare până în 2029, înaintea multor aliați europeni. În timp ce SUA beneficiază de giganți consacrați ca Lockheed Martin sau Palantir, Europa încearcă să recupereze decalajul. O analiză din Aviation Week arată că în 2024, cele 19 state europene cu cele mai mari bugete de apărare (inclusiv Turcia și Ucraina) vor cheltui 180,1 miliarde de dolari pe achiziții militare, comparativ cu 175,6 miliarde în SUA. Totuși, bugetul militar total al SUA rămâne semnificativ mai mare. Start-up-urile europene precum Helsing, Quantum Systems (Germania) și Tekever (Portugalia) sunt primele cu evaluări de peste un miliard de dolari. „Există o presiune enormă asupra Germaniei să fie liderul apărării europene”, a spus Sven Kruck, director de strategie la Quantum Systems. În 2024, investițiile de capital de risc în tehnologie de apărare în Europa au ajuns la 1 miliard de dolari, față de 373 milioane în 2022. În Germania, ritmul de creștere este cel mai rapid de pe continent. „Societatea a realizat că trebuie să ne apărăm democrațiile”, spune Christian Saller, partener general la HV Capital, investitor în ARX și Quantum. Datele Dealroom arată că start-up-urile germane din apărare au atras 1,4 miliarde de dolari în ultimii cinci ani, urmate de cele britanice. „Talentul tehnic din Germania este excepțional. Nu am văzut o țară cu o forță de inovare mai mare”, a spus Jack Wang, partener la Project A. Criza din industria auto lasă o capacitate de producție nefolosită, pe care companiile noi o pot valorifica. „Start-up-urile au nevoie doar de creierul pentru inginerie și prototipare. Mittelstand-ul german va fi mușchiul lor”, a spus Stefan Thumann, CEO al Donaustahl, companie care produce muniție de tip loitering (muniție inteligentă de tip dronă, folosită deja pe câmpul de luptă).