Unele dintre aceste campaniile partidelor folosesc inteligența artificială pentru a-și răspândi mesajele înainte de votul de duminică, în cadrul căruia Germania va alege un nou Bundestag. Partidul german de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a fost mai activ pe rețelele sociale decât alte partide în timpul campaniei și se află pe locul al doilea în sondajele de opinie, scriu Sky News și Deutsche Welle. Metodele de dezinformare folosite în campanie includ crearea de știri TV false sau de videoclipuri deep-fake cu aparenți „martori” sau „denunțători” care fabrică povești despre politicieni proeminenți. De exemplu, în noiembrie 2024, cu puțin timp înainte de declanșarea alegerilor anticipate, a fost publicat un videoclip care susținea că un membru al Parlamentului, care este un susținător declarat al Ucrainei, este un spion rus. Dr. Marcus Faber, membru al Partidului Liber Democrat și șef al comisiei guvernamentale pentru apărare, a fost vizat într-un videoclip care a folosit inteligența artificială pentru a sugera că un fost consilier a făcut afirmația. Într-un alt videoclip, o femeie în vârstă de 18 ani acuza un ministru german de abuz asupra copiilor - acuzația era falsă, iar videoclipul a fost realizat cu ajutorul inteligenței artificiale. Un raport recent al Centrului pentru Monitorizare, Analiză și Strategie sau CeMAS, un thinktank non-profit specializat în analiza dezinformării și a extremismului de dreapta, și al Alliance 4 Europe, care își propune să combată dezinformarea digitală, a legat ambele știri de campania rusă de dezinformare Storm-1516. Cercetătorii au urmărit, de asemenea, campania Doppelganger, condusă de o companie rusă de PR, Social Design Agency, despre care se spune că are legături cu Kremlinul. Ei au descoperit că principala tactică a grupului este de a crea știri false, care adesea seamănă cu publicații binecunoscute. O rețea de conturi de social media partajează și răspândește apoi aceste articole pe diferite platforme. Adesea, postările par a proveni de la un cetățean îngrijorat, cum ar fi unul care spune: „Sunt îngrijorat de faptul că ajutorul acordat Ucrainei va afecta capacitatea noastră de a investi în propria infrastructură și în sistemele noastre de securitate socială”. Postarea trimite la un site de știri fals care critică finanțarea de către Germania a războiului din Ucraina, care seamănă cu ziarul german Der Spiegel. „Diferite campanii rusești încearcă, pe de o parte, să discrediteze partidele consacrate”, spune Julia Smirnova, cercetător principal la CeMAS. „De asemenea, încearcă să stimuleze partidul de extremă dreapta AfD”. „Nu este vorba doar despre un videoclip fals sau un articol fals. Există un efort sistematic de a crea constant această avalanșă de povești false, de povești propagandistice și de a continua să le răspândească”, spune ea. De la jumătatea lunii decembrie 2024 până la jumătatea lunii ianuarie 2025, CeMAS a găsit un total de 630 de postări în limba germană cu tipare tipice Doppelgänger doar pe rețeaua X (fostă Twitter). Pentru Ferdinand Gehringer, consilier pe probleme de securitate cibernetică, interferența Rusiei online nu este o surpriză. „Există obiective clare pentru Rusia de a interveni și de a ne manipula opinia publică”, spune el. De la planul partidului de a nu mai trimite arme Ucrainei la apelurile sale de a crește importurile de gaz rusesc, el spune că „Rusia vede în programul și ideile AfD cele mai bune opțiuni pentru o cooperare viitoare”. CeMAS a găsit cel puțin un caz în care un politician AfD a răspândit o poveste falsă care provenea dintr-o campanie rusă. Stephan Protschka, membru al Parlamentului, a postat pe canalele sale de socializare că Partidul Verde colaborează cu Ucraina pentru a recruta persoane care să comită infracțiuni și să le pună pe seama AfD, o poveste despre care cercetătorii spun că provine dintr-o campanie rusă de dezinformare. Nu este prima dată când Rusia încearcă să manipuleze prin dezinformare. A făcut-o în cazul alegerilor prezidențiale din Statele Unite și în campania electorală dinaintea votării eurodeputaților. Potrivit Bundestag (Camera Inferioară a Parlamentului Germaniei), Rusia a încercat deja să influențeze opinia publică la alegerile federale din 2021. După patru ani, lucrurile stau la fel: experții observă și acum campanii de dezinformare pe scară largă dirijate din Rusia înaintea viitoarelor alegeri federale ce vor avea loc duminică, 23 februarie 2025. Scopul principal al acestor demersuri este discreditarea partidelor de centru. Majoritatea falsurilor "sunt îndreptate împotriva Verzilor, a CDU și SPD, precum și împotriva principalilor lor candidați. AfD este rar menționată, dar atunci când este, adresarea este pozitivă", explică pentru DW Lea Frühwirth de la Centrul de Monitorizare, Analiză și Strategie (CeMAS). La începutul lunii februarie, mai mulți utilizatori ai platformei de socializare X (fostul Twitter) au distribuit un videoclip despre o presupusă cădere nervoasă suferită de candidatul Uniunii Creștin-Democrate (CDU) la funcția de cancelar, Friedrich Merz. Acesta, susțin postările devenite virale, ar fi încercat să-și ia viața în 2017. Una dintre postări a fost vizualizată de peste 5,4 milioane de ori în zece zile. Drept dovezi sunt aduse declarația unui presupus psihiatru Albert Mertens și un formular medical. Ștampila de pe formular îl descrie pe Mertens drept ”psihoterapeut psihologic”. În Germania, psihoterapeuții și psihiatrii au profiluri de muncă diferite. Camera Federală a Psihoterapeuților a precizat pentru DW că nu are niciun membru înregistrat sub numele de Albert Mertens. În plus, la adresa indicată din landul Renania de Nord-Vestfalia nu există nici un cabinet autorizat să elibereze asemenea formulare. Videoclipul a fost publicat inițial pe un site web intitulat Wochenüberblick aus München (Revista Săptămânii din München). Redistribuirea videoclipului este însoțită în mod repetat cu precizarea că Merz cere livrarea de rachete Taurus pentru Ucraina. Ținte ale unor recente dezinformări au fost și candidatul Verzilor pentru poziția de cancelar federal Robert Habeck și colega sa de partid ecologist Claudia Roth. Potrivit unui articol și unui videoclip postate pe site-ul Narrative, cei doi ar fi fost implicați într-un presupus scandal de corupție în valoare de 100 de milioane de euro: mai multe picturi de la Fundația Patrimoniului Cultural Prusac ar fi ajuns în Ucraina și apoi ar fi fost vândute unor colecționari privați. Toate afirmațiile din publicația în cauză sunt fie false, fie fictive, au confirmat reprezentanții fundației, la cererea DW. Ce au în comun aceste presupuse dezvăluiri? Sunt produse după același tipar: declarații false ale unor presupuși martori și documente falsificate. În plus, sunt publicate mai întâi pe site-uri web care arată a platforme de știri, dar care, de fapt, răspândesc dezinformări. Sunt carateristici specifice campaniei ruse de dezinformare intitulate Storm-1516, a punctat pentru DW un membru al echipei din proiectul de cercetare online Gnida.