Ungaria depune plângere împotriva deciziei UE privind activele rusești inghețate

Guvernul maghiar a depus o plângere la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) împotriva utilizării dobânzilor și a altor profituri generate de activele rusești inghețate în urma sancțiunilor occidentale, considerând că aceste fonduri sunt folosite pentru a sprijini Ucraina în războiul cu Rusia. Potrivit digi24.ro, miniștrii ungari acuză faptul că votul lor, exprimat în Consiliul UE, nu a fost luat în considerare.

Ungaria solicită anularea deciziei Consiliului UE, care a aprobat folosirea acestor active pentru sprijinul Ucrainei prin intermediul "Facilității Europene pentru Pace" (EPF). Guvernul maghiar susține că procedura de adoptare a deciziei nu respectă dreptul de veto al Ungariei, deoarece această țară a fost exclusă de la vot fără motive legale, invocând faptul că nu a contribuit financiar la Ucraina prin acest instrument. Conform EFE, citată de sursa menționată, Ungaria consideră că astfel s-a încălcat principiul egalității între statele membre și principiile fundamentale ale procesului decizional legale în UE.

Notează că în luna mai 2024, Consiliul UE a decis ca peste 90% din veniturile generate de activele rusești inghețate să fie transferate către Facilitatea Europeană pentru Pace pentru a finanța parțial ajutorul militar și economic pentru Ucraina. Francez sau oficialii UE au convenit, însă, că banii proveniți de la contribuțiile Ungariei, neparticipante la acest sprijin, nu vor fi folosiți în beneficiul Ucrainei. Facilitatea Europeană pentru Pace reprezintă un fond extrabugetar format din contribuțiile statelor membre UE, destinat asistării militare a altor state, inclusiv Ucraina.

Potrivit unei note din digi24.ro, după invazia Rusiei în Ucraina, UE și G7 au blocat accesul Rusiei la circa 300 de miliarde de euro din rezervele valutare, din care 200 de miliarde au fost inghețate în UE, majoritatea în Belgia. Rusia denunță această măsură drept "furt" și "expropriere ilegală". Rusia a amenințat cu represalii dacă activitățile de confiscare și transfer vor continua, însă persistă numeroase obstacole juridice, politice și financiare în fața confiscării acestor active.

Se menționează că, pe plan internațional, această situație stârnește tensiuni, iar riscurile de destabilizare a piețelor financiare și de devalorizare a euro rămân ridicate, potrivit analizei citate.