Viața din închisoarea Evin: mărturii ale deținutelor despre lupta pentru drepturi
Update cu 8 luni în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
Viața din închisoarea Evin: mărturii ale deținutelor despre lupta pentru drepturi
Mai multe femei aflate în detenție la închisoarea Evin din Iran au oferit detalii despre condițiile de viață din acest loc, unde au fost încarcerate pentru lupta lor pentru drepturi. Jurnalistii britanici de la BBC au ascultat poveștile lor despre primele luni de detenție, așteptarea sentințelor și mediile dificile în care au fost ținute.
Aceste femei fac parte din zecile de mii de persoane reținute în urma protestelor denumite „Femeie, Viață, Libertate”, declanșate după moartea tinerei Mahsa Amini, care avea doar 22 de ani și a murit în custodia poliției pentru că ar fi încălcat regula privind purtarea hijabului.
Una dintre deținute, numită Nasim, a descris cum stătea într-o celulă minusculă, fără feronerie, unde putea auzi sunetele atrocităților la care erau supuși alți prizonieri. „Interogatoriile dure durau de la 10 la 12 ore pe zi,” a spus ea, adăugând că era amenințată constant cu execuția. Primele patru luni au fost de izolare totală, în care nu a interacționat cu nimeni în afară de interogatoriile sale.
Necazurile continuă, iar Rezvaneh, o altă deținută, a relatat că a descoperit că e însărcinată după patru luni de detenție. „Am plâns câteva zile. Era groaznică presiunea mentală din închisoare,” a declarat ea. Aflând că va avea o fetiță, a experimentat o senzație de speranță, dar se temea pentru sănătatea copilului din cauza condițiilor defavorabile de detenție.
Între timp, îngrijirile medicale în închisoare au fost o provocare majoră. Una dintre deținute, activista pentru drepturile omului Narges Mohammadi, a avut dificultăți în obținerea tratamentului medical de care avea nevoie, fiind forțată să se declare în grevă a foamei pentru a obține acces la medic.
Pe lângă aceste provocări, detinutele trăiesc în condiții precare, cu camere aglomerate și un acces limitat la facilități de bază. De asemenea, femeile protestează împotriva execuțiilor care au loc în Iran, organizând acțiuni de protest în curtea închisorii și refuzând să se miște noaptea.
Anul trecut, peste 800 de persoane au fost executate în Iran, ceea ce reprezintă o cifră alarmantă, conform Amnesty International. Condițiile de detenție sunt extreme, iar femeile sunt nevoite să facă față nu doar unei izolări fizice, ci și unei constante frici pentru viitorul lor și al familiilor.
Pe lângă toate aceste greutăți, unele femei reușesc să își găsească momente de bucurie, citind poezii, cântând și chiar jucându-se. „Fiecare zi încercăm să facem ceva, astfel încât la sfârșitul zilei să putem spune: <<Am trăit astăzi>>” a explicat una dintre deținute.
În ciuda severității sentințelor primite, unele din aceste femei continuă să lupte pentru drepturile lor și să se susțină reciproc. Viața în închisoarea Evin este un simbol al perseverenței și al dorinței de libertate, în ciuda obstacolelor imposibil de depășit.
