„Nu trebuie să uităm că democrația costă”. De ce a ajuns statul să cheltuie peste 200 de milioane de lei după alegerile din 2025
Inapoi

„Nu trebuie să uităm că democrația costă”. De ce a ajuns statul să cheltuie peste 200 de milioane de lei după alegerile din 2025

Postat pe 17 Jul 2025

Update cu 1 zi în urmă

Timp de citire: 14 minute

Articol scris de: Maria Popescu

Image Description
Nationale
Statul român cheltuie sute de milioane de lei pentru a finanța campaniile electorale. Acest lucru se întâmplă în condițiile în care oricărui competitor - fie el partid sau candidat independent - care trece de 3% la o rundă de alegeri i se decontează cheltuielile făcute în timpul campaniei. Doar pentru alegerile prezidențiale din 2025, bugetul statului ar trebui să susțină rambursarea a peste 200 de milioane de lei. Parlamentarii au recurs la acest mecanism în anul 2015 pentru a „rupe partidele politice” de finanțările ilegale. „Nu e o Lege perfectă, dar principiul e corect”, a subliniat, pentru Digi24.ro, cel care a coordonat schimbarea Legii în așa fel încât să permită rambursarea cheltuielilor electorale. Într-un răspuns pentru Digi24.ro, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a precizat că patru candidați la alegerile prezidențiale din anul 2025 au cerut rambursarea a 228 de milioane de lei din banii cheltuiți în timpul campaniei. Este vorba de: CITEȘTE ȘI: Statul trebuie să ramburseze peste 200 de milioane de lei după prezidențiale. Câți bani solicită Simion, Dan, Ponta și Antonescu Digi24.ro a stat de vorbă cu Septimius Pârvu, reprezentant al Expert Forum, organizație specializată, printre altele, în procese electorale, dar și cu cel care a coordonat schimbarea Legii în 2015, în așa fel încât să permită rambursarea cheltuielilor electorale, fostul deputat liberal Mihai Voicu, pentru a înțelege de ce statul rambursează cheltuieli electorale. În anul 2015 au fost făcute mai multe modificări la Legile care reglementează partidele politice și modul de finanțare a campaniilor electorale. Atunci a fost introdusă rambursarea cheltuielilor electorale pentru partidele sau candidații care trec de pragul de 3% în alegeri. „La acel moment, a fost o propunere venită dinspre AEP, bazată pe modelul polonez, și exista un anumit consens, chiar și din societatea civilă. Era o discuție, fără să fie ceva concret, o presiune pe a rupe partidele politice de finanțările care veneau din anumite zone, puteau exista anumite solicitări, ca recompensă pentru acele finanțări”, a amintit fostul deputat liberal Mihai Voicu contextul în care a fost introdusă, în anul 2015, rambursarea cheltuielilor electorale, pentru Digi24.ro. În trecut au existat numeroase controverse legate de sursele de finanțare la care apelau politicienii pentru a-și finanța campaniile electorale. Au existat și mai multe dosare penale care au vizat finanțarea ilegală a campaniilor electorale. Mihai Voicu a explicat că, în acei ani, parlamentarii au considerat că, pe de-o parte, cheltuielile electorale urmau să fie „verificate la sânge”, fiind o condiție a rambursării ca acestea să fie „eligibile”, dar și că în paralel cu rambursarea „s-au redus foarte mult lucrurile pe care le poți face” într-o campanie. „Înainte de această Lege era un festival - se dădeau geci, găleți, cizme, toate prostiile care nu aveau nicio legătură cu o campanie electorală care trebuie să aibă drept scop informarea publicului în vederea unei alegeri raționale. Am eliminat așa-zisele obiectele promoționale, care erau în multe cazuri mită electorală mascată, dar am pus limite”, a subliniat fostul deputat liberal pentru Digi24.ro. Legea din România a avut constant un prag maxim de cheltuieli pe care competitorii electorali îl pot face într-o campanie - adică limitele amintite de Mihai Voicu. Numai că acest prag maxim a fost constant legat de valoarea salariului minim brut pe țară. Așa s-a ajuns la situația în care, în anul 2025, când valoarea salariului minim brut pe țară este de 4.050 de lei, un candidat la prezidențiale să poată cheltui maximum 80 de milioane de lei. Dacă ajunge în turul al doilea, limita de cheltuieli crește cu încă jumătate (adică 10.000 înmulțit cu valoarea salariului minim brut pe țară), astfel că un candidat poate cheltui în total 120 de milioane de lei, iar dacă aceste cheltuieli sunt eligibile, statul îi decontează tot. Limitele de cheltuieli variază în funcție de tipul de alegeri. Dacă un candidat la Primăria Capitalei poate cheltui în 2025 maximum 40 de milioane de lei într-o campanie, un candidat la primăria unei comune poate plăti maximum 121 de mii de lei. Aceste limite sunt importante pentru că, după cum explică Septimius Pârvu, politicienii sunt tentați să aducă foarte mulți bani într-o campanie, „pentru că oricum îi iei înapoi de la stat”. Un calcul făcut de Europa Liberă arată că în anul 2024, când au avut loc alegeri parlamentare, europarlamentare, locale și prezidențiale, statul, prin Autoritatea Electorală Permanentă, a decontat cheltuieli electorale în valoare de aproximativ 650 de milioane, la care se adaugă și subvenția anuală primită de partide de la bugetul de stat, în valoare de peste 300 de milioane de lei. La acești bani se adaugă și cei pe care AEP îi are de rambursat pentru alegerile prezidențiale din 2025. De-a lungul timpului, statul a finanțat, în diverse forme, campaniile electorale. Între 2003 și 2006, de exemplu, statul dădea subvenție de la buget pentru campanie. Dacă partidele sau candidații independenți nu reușeau să atingă pragul electoral (10%), subvenția trebuia restituită. În 2006 s-a introdus subvenția anuală primită de partide de la stat, iar Legea le permitea acestora să o folosească și în campaniile electorale. Legea care vizează finanțarea partidelor și campaniilor electorale a fost modificată substanțial în anul 2015, când a apărut prima dată ideea ca statul să ramburseze cheltuielile din campaniile electorale, dar partidele nu mai puteau folosi subvenția primită de la stat pentru cheltuieli electorale. În 2019, însă, Guvernul condus atunci de Viorica Dăncilă a dat o Ordonanță de Urgență prin care le-a permis din nou partidelor să folosească subvenția anuală primită de la buget pentru a face cheltuieli electorale. Banii folosiți din subvenții nu se mai restituie. S-a ajuns în situația în care, după cum a explicat Septimius Pârvu, partidele nu mai cheltuie subvenția în campanie, ci apelează la împrumuturi sau donații, pentru că primesc rambursări. „Dacă tot avem subvenția, ar trebui să încurajezi cheltuiala din subvenții, deși acest lucru îi favorizează pe cei care trec pragul la parlamentare. Nu există soluția perfectă, dar dacă tot primesc sute de milioane în an electoral, să cheltuie subvenția, să nu mai apeleze la împrumuturi”, a adăugat reprezentantul Expert Forum. „Nu e o Lege perfectă”, a subliniat fostul deputat liberal Mihai Voicu pentru Digi24.ro, însă „principiul e cel corect”, a punctat acesta. Septimius Pârvu a menționat că e nevoie de „echilibru”. „Răsplătești competiția, dar nu dai absolut toți banii înapoi”, a adăugat reprezentantul Expert Forum. În opinia expertului consultat de Digi24.ro, limitele de cheltuieli maxime făcute de candidați în timpul campaniilor ar trebui să scadă, cel puțin în cazul candidaților la prezidențiale, iar în așa fel s-ar „reduce din problema sumelor mari, dar și din problema inegalității de resurse”. „Poate fi o idee mai bună să legi plafonarea de cheltuieli de altceva (n.r. Înafară de valoarea salariului minim brut pe țară). La prezidențiale, pot apărea niște sume șocante, zeci de milioane de euro. Nu acolo a fost ideea principală. Uitați-vă la locale, sunt partide mici care au încercat să candideze la consilii locale, la parlamentare”, a adăugat fostul deputat liberal Mihai Voicu. În același timp, reprezentantul Expert Forum consideră că pragul de 3% pentru decontarea cheltuielilor electorale „este prea mult”. „Acum, rambursezi cam tot, pentru că sunt foarte puțini care iau sub acest prag, la locale s-ar putea să fie puțin mai afectați. La parlamentare pragul pentru intrarea în Parlament e 5%. Cam toată lumea ia bani înapoi, ceea ce e foarte mult”, a precizat Septimius Pârvu. Mihai Voicu susține, însă, că pragul de 3% pentru decontare a fost introdus „intenționat” în anul 2015. „Pragul de rambursare e mai mic decât pragul de intrare în Parlament. E făcut intenționat pentru a da o șansă partidelor noi sau partidelor locale. Ok, nu ai făcut pragul, dar ai luat 3%, ceea ce pentru un partid înfiițat în urmă cu o lună poate fi un început, să îți dăm șansa să continui și la următorul ciclu electoral și să îți rambursăm cheltuielile de campanie”, a explicat fostul deputat liberal. Septimius Pârvu a mai precizat că e nevoie ca rambursarea sumelor cheltuite de candidați să fie reglementată pe categorii. „De exemplu, faza cu donațiile. Candidatul poate să nu ceară donațiile, dar la cum e legea acum, candidatul are dreptul să ceară tot. Trebuie reglementată pe tipul de sursă de finanțare, pentru că împrumutul e una, donația e alta”, a subliniat reprezentantul Expert Forum. În opinia fostului deputat liberal Mihai Voicu, „nu rambursarea e o problemă”, ci faptul că „subvențiile au luat-o razna cu sumele”.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
Alte postari din Nationale

Pagina de facebook

-
-

Recente din iasi

-
-

04:43

Edi Iordănescu s-a calificat cu Legia în turul doi preliminar al UEFA Europa League. Echipa românului a trecut de Aktobe, la care joacă Vlad şi Vătăjelu

Formaţia Legia Varşovia, antrenată de Edward Iordănescu, s-a calificat, joi seară, în turul doi preliminar al Ligii Europa, trecând în primul tur preliminar de echipa lui Andrei Vlad şi Bogdan Vătăjelu, Aktobe, potrivit News.ro. După ce în tur, săptămâna trecută, a fost 1-0 pentru Legia, joi, în deplasare, echipa lui Iordănescu s-a impus de asemenea cu 1-0. A marcat Elitim, în minutul 90+1. Vlad şi Vătăjelu au evoluat pe toată
Image Description

04:40

Studiu: Tinerii caută autenticitate și socializare, nu doar mâncare/VIDEO

Un studiu recent privind comportamentul de consum în sectorul HoReCa relevă că aproximativ 54% dintre tinerii români iau masa în oraș cel puțin o dată pe săptămână. Specialiștii din domeniu observă că această categorie de consumatori nu caută exclusiv mâncare de calitate și varietate, ci experiențe personalizate, interacțiune socială și autenticitate. În contextul urban dinamic al Iaşului, preferințele în materie de ieșiri în oraș se concentrează tot mai mult către
Image Description

04:17

Ceremonie de absolvire la UMF Iași: peste 1.600 de tineri își încheie parcursul academic

Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași marchează miercuri, 23 iulie 2025, un moment simbolic pentru întreaga comunitate academică: ceremonia de absolvire a Promoției 2025. Evenimentul se va desfășura pe Esplanada Universității și reunește 1.653 de absolvenți din cele patru facultăți ale instituției. Manifestarea este structurată în două părți: cursurile festive ale fiecărei facultăți, programate între orele 8:30 și 17:30, și ceremonia comună de absolvire, care va
Image Description

03:49

Cât de vulnerabilă este Moldova în fața unui conflict armat dinspre est din perspectiva (lipsei) infrastructurii? Nu cumva construim prin A7 doar un coridor de evacuare?

Infrastructura de transport joacă un rol esențial într-un context geopolitic tensionat. Are o funcție duală: civilă, dar și militară. Ce rol joacă infrastructura în acest context? Într-un moment în care agresiunea Federației Ruse asupra Ucrainei creează un precedent îngrijorător, iar analiștii anticipează posibile escaladări în proximitatea NATO în următorii ani, se impune o întrebare urgentă: cât de pregătită este regiunea Moldovei – flancul estic al NATO și granița estică a
Image Description

03:21

Cine mai merge la bibliotecă? În 10 ani, județul a pierdut 31.000 de cititori activi. Cu toate acestea, Iașul rămâne în top

Când vine vorba de citit la bibliotecă, Iașul nu dă semne că s-ar fi plictisit de tot. Ba dimpotrivă, în 2024, cu peste 131.000 de cititori activi în bibliotecile publice, județul urcă pe podiumul național, alături de București și Cluj. În ciuda digitalizării accelerate, ieșenii încă mai păstrează plăcerea de a merge, fizic, într-o bibliotecă și de a deschide o carte. Totuși, în ultimii zece ani, numărul cititorilor activi de
Image Description

Recente din Romania

-
-

06:58

- Nationale - Video Se pregătesc noi șantiere în București: 3 pasaje și poduri vor intra în reparații. Cât costă lucrările și când ar putea începe

Sunt șantiere peste șantiere în București. La cele deja deschise pentru Planșeul Unirii și Magistrala 6 se adaugă lucrările la trei poduri și pasaje. Bucureștenii se tem că acestea vor bloca și mai tare orașul, autoritățile spun că reparațiile sunt urgente și nu mai suportă amânare. Pasajul Lujerului este unul dintre pasajele care vor intra în reparații. 33 de luni ar urma să dureze lucrările. Al doilea Pasaj de pe
Image Description

06:56

- Covasna - Maya – unul dintre cele peste 150 de suflete care așteaptă o șansă

Eu sunt Maya, o domnișoară cu maniere, blândă, prietenoasă și gata să cuceresc lumea – dar mai ales inima ta. Am ajuns în adăpost acum câteva săptămâni. Nu știu exact cum sau de ce am ajuns aici, dar știu sigur un lucru: îmi doresc tare mult să plec. Nu pentru că nu sunt îngrijită aici, ci pentru că o cățelușă ca mine are nevoie de o casă adevărată, cu oameni
Image Description

06:55

- Brasov - Felix Baumgartner a murit într-un accident de parapantă în Italia. Iubitul Mihaelei Rădulescu avea 56 de ani (FOTO)

Austriacul Felix Baumgartner, parașutist austriac, cunoscut iubitor al sporturilor extreme, în vârstă de 56 de ani, a murit în timpul vacanței pe care o petrecea în Italia, anunță La Repubblica, potrivit G4Media. Accidentul fatal s-a produs la Porto Sant’Elpidio, de lângă Fermo. Sportivul se lansase cu o parapantă dar, în timpul zborului, i s-a făcut rău, a pierdut controlul vehiculului, s-a prăbușit și a murit. El era cunoscut în întreaga
Image Description

Reclame

-
-

Vremea

-
-
iasi WEATHER

Schimb valutar

-
-

Autor știre

-
-
Maria Popescu

Redactie

-
-
Stiri de calitate din judetul iasi
mail: office@AiPath.ro

Acasa Recente Radio Judete