Răzvan Rughiniș avertizează asupra impactului emoțional și economic al inteligenței artificiale

Profesorul Răzvan Rughiniș de la Facultatea de Automatică a Universității Politehnice din București explică, în cadrul unui interviu difuzat sâmbătă, cum aplicațiile chatbot bazate pe inteligența artificială generează o validare emoțională nesănătoasă și subliniază discrepanța între costurile și beneficiile economice în industria AI. Acesta analizează și efectele sociale și cognitive ale utilizării intense a tehnologiei, potrivit unor declarații publicate recent.

👉Impactul social și psihologic al noilor tehnologii

Răzvan Rughiniș subliniază că noile aplicații de tip chatbot răspund disproporționat unor nevoi emoționale ale utilizatorilor, ceea ce poate afecta dezvoltarea abilităților, inclusiv la adulți. „AI-ul ne va învăța să interacționăm altfel. Și inclusiv să căutăm un tip de validare care nu aparține unor relații umane. Această validare continuă este nesănătoasă”, afirmă profesorul.

El arată că această validare permanentă, generată de asistenții virtuali, creează o dependență emoțională similară cu un consum excesiv de zahăr într-o dietă, cu impact negativ pe termen lung asupra comportamentului. În acest context, profesorul atrage atenția asupra pierderii unor abilități esențiale, precum empatia și autocorectarea exprimării, mai ales în rândul generațiilor care cresc cu social media și inteligența artificială.

👉Economia inteligenței artificiale și utilizarea redusă în România

Profesorul explică că, deși interesul economic global pentru inteligența artificială crește rapid, România folosește puțin AI în industrie și economie pentru a spori productivitatea. Acesta menționează că industria AI este puternic speculativă, cu tranzacții bursiere de sute de milioane de dolari care nu reflectă încă valoarea economică reală generată.

„La încheierea anului 2025, America va încheia o notă de plată cu cheltuieli de AI de 400 de miliarde și cu venituri de maxim 50 de miliarde. Practic, vorbim despre o metodă prin care, cheltuind 8 dolari, ei reușesc să vândă un dolar”, spune Rughiniș, evidențiind că încă nu există o aplicație revoluționară (killer app) care să demonstreze o valoare economică susținută în afara industriei AI.

Profesorul citează Efectul Flynn, conform căruia IQ-ul crește pentru fiecare generație datorită condițiilor economice îmbunătățite. România mai înregistrează încă această creștere, spre deosebire de unele state din Vestul Europei, datorită adoptării accelerate a noilor tehnologii încă din copilărie, cum arată studiile colegului său Dragoș Iliescu.

Rughiniș consideră că utilizarea corectă a modelelor AI, care pot oferi perspective diverse din domenii precum medicina sau economia, este esențială. Totuși, spune el, „soluția nu este izolarea de aceste modele, ci folosirea lor potrivită pentru a înțelege lumea”. În final, profesorul atrage atenția că expunerea continuă la tehnologie ne modifică comportamentele, iar AI-ul va schimba modul în care ne raportăm la validare și comunicare umană, având efecte emoționale profunde.