România atrage investiții, dar exportul de capital rămâne limitat în regiune

România a devenit o destinație atractivă pentru investiții din Europa Centrală și de Est, dar capitalul intern iese în proporții reduse, ceea ce afectează influența economică regională. Conform unei analize PwC România, deși economia a crescut rapid, lipsa unei strategii coerente de maturizare și poziționare regională limitează potențialul financiar extern al companiilor românești. Economistul Radu Nechita explică această situație printr-un model economic bazat pe deficit de capital și consum, cu priorități politice pe termen scurt.

👉Evoluția investițiilor străine și limitările exportului de capital românesc

Analiza PwC România arată că, între 2019 și 2024, investițiile străine directe din Grecia, Ungaria, Polonia, Cehia și Bulgaria în România au crescut cu 64%, atingând un nivel de aproximativ 10 miliarde de euro dintr-un stoc total de circa 125 de miliarde de euro. Această creștere semnificativă reflectă atractivitatea pieței românești și potențialul său de dezvoltare, menționează PwC. România devine astfel a doua cea mai importantă destinație pentru investitorii din Grecia și Bulgaria, iar pentru cei din Polonia și Ungaria se situează printre primele cinci.

În același timp, investițiile românești în regiune se mențin la un nivel redus, de aproximativ 645 milioane de euro în cele cinci țări analizate, ceea ce reprezintă un nivel de câteva ori mai mic decât în cazul Poloniei, Ungariei sau Cehiei. Radu Nechita explică această situație prin lipsa capitalului acumulat și prin experiența limitată a firmelor românești în expansiunea externă, spunând că „România are un deficit de capital, deci nu are cum să fie un exportator net de capital”.

👉Deficitul de cont curent și riscurile pentru sustenabilitatea economică

Economistul subliniază faptul că România prezintă unul dintre cele mai mari deficite de cont curent din Uniunea Europeană, de aproximativ 8% din PIB, un nivel record în UE, comparativ cu deficitul de sub 1% al Poloniei. Această situație reflectă o nevoie majoră de capital extern, dar contează foarte mult sursa și utilizarea acestuia pentru sustenabilitatea pe termen lung.

„Dacă vine sub formă de investiții în firme, realizate pentru profit, este bine. Dacă vine sub formă de împrumuturi, este mai riscant”, avertizează Radu Nechita. El mai atrage atenția asupra riscurilor când statul folosește împrumuturi pentru cheltuieli curente sau proiecte fără valoare economică reală, mai ales că o parte din banii trimiși de românii din străinătate merge în consum sau achiziția de locuințe care nu generează venituri.

Daniel Anghel, Country Managing Partner PwC România, apreciază că țara are premisele pentru o economie robustă și diversificată, dar lipsește o strategie fiscală și economică clară care să valorifice avantajele existente. Elemente precum predictibilitatea politicilor publice, consolidarea fiscală și o poziționare asumată în cadrul Europei Centrale și de Est sunt încă neglijate.

Radu Nechita subliniază că soluția regională nu vine din intervenția statului în avantajul anumitor companii, ci trebuie să vină din inițiativa privată, care să creeze „campioni regionali” dacă acest lucru este rentabil. Economia românească a fost afectată de factori precum „deceniul pierdut” din anii ’90, privatizările întârziate și lipsa unei culturi economice puternice. Acum, politicile publice trebuie să susțină economisirea și investițiile prin stabilitate legislativă, taxe moderate și reguli aplicate uniform.