Terenurile din România se transformă în deșert, dar Ministerul Agriculturii nu oferă date clare

Terenurile din România se confruntă cu o degradare alarmantă, iar autoritățile nu dispun de informații precise privind suprafața acestora. Aceasta este concluzia inspectorilor din cadrul Curții de Conturi, exprimată în ultimul audit referitor la combaterea efectelor schimbărilor climatice în sectorul agricol. Deși Ministerul Agriculturii ar trebui să aibă aceste date, se pare că informațiile sunt păstrate în secret.

Recent, Digi24 a solicitat Ministerului Agriculturii date concrete referitoare la terenurile degradate din fiecare județ, însă funcționarii ministeriali s-au făcut nevăzuți, refuzând să ofere un răspuns. Acest comportament contravine legii privind accesul liber la informații de interes public, dar pare că niciun oficial, inclusiv ministrul, nu pare interesat de respectarea acestei legi.

Raportul Curții de Conturi subliniază că statul român nu are un inventar centralizat al terenurilor degradate, deși conform Legii nr. 100/2010, această inventariere este o obligație continuă. Cererile oficiale pentru a afla suprafata de teren degradat din fiecare județ au fost trimise pe 4 noiembrie 2024, însă, după două luni de așteptare, răspunsul nu a fost primit.

În cadrul unui interviu, Florin Barbu, ministrul Agriculturii, a fost întrebat despre aceste informații, menționând că în 2023 existau aproximativ 1,2 milioane de hectare de terenuri neproductive. Totuși, acest detaliu nu a fost comunicat oficial în ultimele două luni, iar ministrul a fost neclar în privința disponibilității datelor.

Pe lângă solicitarea indirijată ministerului, reporterii au cerut și informații de la Institutul Național pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului. Acest institut a oferit inițial un răspuns incomplet, iar după clarificări, cifra totală a terenurilor arabile, fânețe, livezi sau vii care ar putea fi incluse în categoria terenurilor neproductive s-a dovedit a fi de doar 19.334 de hectare.

Comparația între datele obținute de la cele două instituții a scos la iveală discrepanțe semnificative. De exemplu, în județul Buzău, Institutul de Pedologie raportase 203 hectare de teren neproductiv, în timp ce Direcția pentru Agricultură Buzău spunea că cifra este de 10.000 hectare. Aceleași neconcordanțe au fost observate și în județul Giurgiu, unde Institutul a raportat zero hectare degradate, în timp ce Direcția Agricolă a menționat 2.269 hectare.

Astfel, în ciuda importanței tot mai mari a problemei terenurilor degradate, se pare că informațiile oficiale sunt neliniștitor de inexacte, iar transparența este tot mai îngropată în birocrație.