Creșterea interesului pentru ajutorul psihologic în rândul tinerilor din Iași
Iasul înregistrează o creștere a numărului de tineri care cer ajutor psihologic, arată statisticile
Potrivit informațiilor publicate de ziaruldeiasi.ro, tot mai mulți tineri din Iași aleg să urmeze terapie, fie în sistemul public, fie privat. Specialiștii afirmă că această tendință nu indică o creștere a problemelor psihice, ci mai degrabă o deschidere mai mare față de sănătatea mentală și autocunoaștere.
Cristian Grigore, psiholog la Spitalul de Psihiatrie "Socola" din Iași, observă o tendință clară de creștere în solicitările pentru consiliere în rândul tinerilor. În practica sa, cei mai mulți pacienți au între 14 și 30 de ani și abordează probleme variate, de la dificultăți emoționale, la identitate sau sensul vieții. El estimează că numărul tinerilor care apelează la terapie s-a mărit cu circa 30% în ultimii cinci ani.
Tendințele au fost confirmate și de psihologii din întregul țară. Raluca Ginju menționează datele publicate de Institutul Național de Sănătate Publică, conform cărora aproximativ 12% dintre adolescenți între 15 și 24 de ani au consultat cel puțin o dată un specialist în sănătate mintală în ultimii doi ani. În cabinet, ea a remarcat o creștere semnificativă a solicitărilor pentru sprijin, cele mai frecvente probleme fiind anxietatea, atacurile de panică, depresia, burnout-ul, precum și dilemele legate de identitate și comportamente adictive.
Această realitate arată o generație de tineri interesată să se înțeleagă mai bine și să-și construiască un drum conștient în viață. Chiar dacă trăiesc într-un mediu social acelerat și plin de presiuni, ei aleg tot mai des să se oprească, să ceară ajutor și să caute echilibrul, consideră psihologii. O astfel de alegere nu demonstrează slabiciune, ci o maturitate și o conștientizare tot mai mari.
Loredana Iacob, de la Arcadia - Spitale și Centre Medicale, subliniază impactul negativ al social media asupra stării de bine a tinerilor. Specialistul explică faptul că accesul timpuriu la rețelele sociale, mai ales de la vârste fragede, poate crea vulnerabilități emotive. Conform acesteia, termenul "FOMO" (Fear of Missing Out) – adică "frica de a rămâne pe dinafara" sau "teama de a rata noutățile online" – descrie anxietatea de a nu fi parte din evenimente, conversații sau experiențe zilnice ale cercului social, ce sunt afișate intens pe rețelele sociale.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
