Update cu 2 luni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Simona Stan
creșterea numărului de boli profesionale în România în 2024, cel mai mare din ultimul deceniu
Cele mai recente date ale Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) arată o creștere semnificativă a numărului de angajați români care devin victime ale bolilor profesionale, în special din cauza zgomotului, efortului fizic intens și pozițiilor inconfortabile la locul de muncă. Potrivit raportului, în 2024 au fost înregistrate 1.138 de cazuri noi, cel mai mare număr din ultimii zece ani, după perioada de scădere din între anii 2016-2021.
Notează INSP că tendința s-a inversat după pandemie, în special în 2023, când s-au raportat peste 1.000 de cazuri, iar în 2024 cifra a crescut din nou. În cadrul acestor statistici, cele mai afectate categorii sunt muncitorii care depun efort fizic intens, ridică greutăți, lucrează în poziții inconfortabile sau în medii zgomotoase. Cele mai frecvente boli sunt cele ale aparatului locomotor, cu 918 cazuri în 2023, reprezentând peste 80% din total.
Potrivit unui raport citat de ziaruldeiasi.ro, cei mai expuși riscului sunt șoferii de autobuz, cu 430 de cazuri, minerii în subteran (84 de cazuri), conducătorii de tramvai (65 de cazuri) și lacășii de mină (34). În județul Iași, au fost raportate doar două cazuri noi, reprezentând unul dintre cele mai mici numere la nivel național. La polul opus, Bucureștiul înregistrează cele mai multe cazuri, cu 536, urmat de Hunedoara cu 165 și Argeș cu 119, iar opt județe din țară acumulând peste 88% din totalul bolilor profesionale.
Cele mai frecvente probleme sunt hernia de disc, artroze, tendinite sau inflamații la mâini și umeri, cauzate de eforturile repetitive și pozițiile forțate. De asemenea, riscul de pierdere progresivă a auzului a revenit în 2024, cu 24 de cazuri raportate la angajați expuși la medii zgomotoase, în timp ce 86 de persoane au fost diagnosticate cu silicoză și alte boli pulmonare profesionale. În sectorul transportului terestru și în minerit sunt înregistrate cele mai multe cazuri, în timp ce în domeniul medical și al profesiilor conexe au fost identificate 40 de îmbolnăviri, majoritatea din cauza aparatului locomotor.
Se observă, de asemenea, că anumite județe precum Bihor, Călărași, Constanța sau Satu-Mare nu au raportat niciun caz în 2024, fenomen pe care specialiști îl leagă de profilul economic-industrial și de lipsa medicilor de medicina muncii, conform datelor menționate în raportul INSP.
Fiziokinetoterapeutul și osteopatul Cristian Drăghiceanu a subliniat legătura dintre sănătatea cavității bucale și postura pacientului. El a evidențiat faptul că dificultățile la nivelul mandibulei pot provoca dezechilibre în aliniamentul corpului.
Renunțarea la zahăr reprezintă o provocare majoră pentru cei care încep o dietă, deoarece acesta este prezent în multe alimente, inclusiv în produse sărate. Pofta de dulce nu se datorează doar voinței, ci și reacțiilor creierului la scăderea glucozei din sânge.
Pierderea unui dinte afectează mai mult decât aspectul; disconfortul se resimte la mâncat, vorbit și zâmbit. Masticația este mai dificilă, vorbirea se modifică iar fața începe să se deformeze.
Cercetătorii de la Universitatea din Carolina de Nord au creat microstructuri realizate din ADN și materiale anorganice, capabile să-și modifice forma în funcție de mediul înconjurător. Aceste „flori de ADN” se pot deschide sau închide rapid, imitând comportamentul petalelor reale.