Update cu 7 ore în urmă
Timp de citire: 2 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Cristian Drăghiceanu, fiziokinetoterapeut și osteopat, subliniază beneficiile jocului cu Kendama pentru copii, îndemnându-i totodată să evite folosirea excesivă a gadgeturilor. El insistă că este esențial ca cei mici să aibă grijă la postura lor în timpul jocului.
Specialistul explică că postura ideală nu trebuie să fie perfect dreaptă, însă evitarea statului cocoșat este importantă pentru sănătatea coloanei. „Nu, dar să mai diminueze cât de cât din unghiul cervicalei, da, sau a capului, să nu stea foarte mult cu capul în faţă şi nici foarte cocoşaţi, popular vorbind”, afirmă Drăghiceanu.
El atrage atenția că poziția aplecată înainte schimbă centrul de greutate și poate genera dezechilibre la nivelul coloanei, genunchilor și gleznelor, acestea din urmă fiind cele mai afectate în special. Potrivit ziaruldeiasi.ro, aceste recomandări ajută la prevenirea problemelor musculo-scheletice la copii.
Fiziokinetoterapeutul precizează că, deși jocul cu Kendama are avantajele sale, postura nu trebuie neglijată, iar copiii ar trebui să fie conștienți de impactul pe care statul în poziții incorecte îl poate avea asupra sănătății lor pe termen lung.
Fiziokinetoterapeutul și osteopatul Cristian Drăghiceanu a subliniat legătura dintre sănătatea cavității bucale și postura pacientului. El a evidențiat faptul că dificultățile la nivelul mandibulei pot provoca dezechilibre în aliniamentul corpului.
Renunțarea la zahăr reprezintă o provocare majoră pentru cei care încep o dietă, deoarece acesta este prezent în multe alimente, inclusiv în produse sărate. Pofta de dulce nu se datorează doar voinței, ci și reacțiilor creierului la scăderea glucozei din sânge.
Pierderea unui dinte afectează mai mult decât aspectul; disconfortul se resimte la mâncat, vorbit și zâmbit. Masticația este mai dificilă, vorbirea se modifică iar fața începe să se deformeze.
Cercetătorii de la Universitatea din Carolina de Nord au creat microstructuri realizate din ADN și materiale anorganice, capabile să-și modifice forma în funcție de mediul înconjurător. Aceste „flori de ADN” se pot deschide sau închide rapid, imitând comportamentul petalelor reale.