Update cu 1 lună în urmă
Timp de citire: 2 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
În Uniunea Europeană, în 2024, 6,3% dintre persoanele de 16 ani sau mai mult care aveau nevoie de îngrijiri stomatologice nu le-au putut primi din motive financiare, din cauza listelor lungi de așteptare sau a distanței față de furnizorii de servicii dentare. Dintre statele membre, Grecia are cea mai mare pondere a nevoilor stomatologice nesatisfăcute (27,1%), urmată de Letonia (16,5%) și România (16,2%). Cele mai mici rate s-au înregistrat în Malta (0,4%), Germania (0,9%) și Croația (1,1%).
România înregistrează 16,2% dintre persoanele cu vârsta de 16 ani și peste care nu au putut beneficia de tratamentele dentare necesare în 2024, din motive financiare, din cauza listelor lungi de așteptare sau a distanței până la furnizorii de servicii stomatologice.
Pentru persoanele cu resurse financiare limitate, lipsa îngrijirilor stomatologice apare de peste trei ori mai des: 43,5% dintre vulnerabili nu au putut merge la dentist, față de 12,6% dintre cei care nu sunt în risc.
Datele Eurostat arată și diferențe mari în funcție de risc de sărăcie în întreaga UE. În 2024, 13,7% dintre persoanele în risc de sărăcie nu au primit îngrijirile stomatologice de care aveau nevoie, comparativ cu 5,1% dintre cei care nu sunt în risc. Cele mai mari decalaje au fost în România (43,5% față de 12,6%), Grecia (52,8% față de 22,7%), Letonia (diferență de 24,5 puncte procentuale) și Portugalia (20,5 puncte procentuale). Cele mai mici decalaje s-au înregistrat în Germania (1,3 puncte procentuale), Malta (1,5 puncte procentuale) și Polonia (1,7 puncte procentuale).
Conform analizelor Eurostat, citate de ziaruldeiasi.ro, aceste statistici arată clar că accesul la tratamente stomatologice rămâne neechilibrat în UE, având efecte diferite în funcție de nivelul de venit și de risc de sărăcie.
Fiziokinetoterapeutul și osteopatul Cristian Drăghiceanu a subliniat legătura dintre sănătatea cavității bucale și postura pacientului. El a evidențiat faptul că dificultățile la nivelul mandibulei pot provoca dezechilibre în aliniamentul corpului.
Renunțarea la zahăr reprezintă o provocare majoră pentru cei care încep o dietă, deoarece acesta este prezent în multe alimente, inclusiv în produse sărate. Pofta de dulce nu se datorează doar voinței, ci și reacțiilor creierului la scăderea glucozei din sânge.
Pierderea unui dinte afectează mai mult decât aspectul; disconfortul se resimte la mâncat, vorbit și zâmbit. Masticația este mai dificilă, vorbirea se modifică iar fața începe să se deformeze.
Cercetătorii de la Universitatea din Carolina de Nord au creat microstructuri realizate din ADN și materiale anorganice, capabile să-și modifice forma în funcție de mediul înconjurător. Aceste „flori de ADN” se pot deschide sau închide rapid, imitând comportamentul petalelor reale.