Update cu 22 ore în urmă
Timp de citire: 2 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
România se confruntă cu lipsa medicamentului labetalol, considerat esențial în tratarea hipertensiunii în sarcină și preeclampsiei. Deși este recomandat ca primă opțiune în toate ghidurile internaționale, medicamentul nu este disponibil în țară, avertizează specialiștii.
Dr. Natalia Pătrașcu, medic cardiolog specializat pe sarcini cu risc, a solicitat în lunile trecute introducerea tratamentului în România, însă demersul său nu a dat până acum rezultate. Agenția Națională a Medicamentului a contactat companiile europene autorizate, dar nicio cerere de autorizare nu a fost depusă aici.
În multe țări europene, labetalolul este folosit de mult timp, având efecte benefice asupra tensiunii materne fără a pune în pericol fătul. Potrivit ziaruldeiasi.ro, prețul său modest, între 5 și 8 euro, face probabil dificilă introducerea sa pe piața românească din cauza lipsei de profit.
Dr. Pătrașcu subliniază că aproximativ 15% dintre sarcinile din România sunt complicate de hipertensiune, iar accesul la acest tratament ieftin și bine tolerat ar putea salva vieți. Ea propune înființarea unui registru național de cazuri pentru a estima nevoia reală și a motiva distribuitorii să aducă labetalolul în țară.
Fiziokinetoterapeutul și osteopatul Cristian Drăghiceanu a subliniat legătura dintre sănătatea cavității bucale și postura pacientului. El a evidențiat faptul că dificultățile la nivelul mandibulei pot provoca dezechilibre în aliniamentul corpului.
Renunțarea la zahăr reprezintă o provocare majoră pentru cei care încep o dietă, deoarece acesta este prezent în multe alimente, inclusiv în produse sărate. Pofta de dulce nu se datorează doar voinței, ci și reacțiilor creierului la scăderea glucozei din sânge.
Pierderea unui dinte afectează mai mult decât aspectul; disconfortul se resimte la mâncat, vorbit și zâmbit. Masticația este mai dificilă, vorbirea se modifică iar fața începe să se deformeze.
Cercetătorii de la Universitatea din Carolina de Nord au creat microstructuri realizate din ADN și materiale anorganice, capabile să-și modifice forma în funcție de mediul înconjurător. Aceste „flori de ADN” se pot deschide sau închide rapid, imitând comportamentul petalelor reale.