Update cu 1 lună în urmă
Timp de citire: 1 minut
Articol scris de: Maria Simionescu
Un nou studiu, realizat de cercetători de la Mass General Brigham și publicat pe 4 septembrie în Communications Medicine, arată că modificările în programul meselor la vârsta a treia pot indica starea generală de sănătate și riscul de mortalitate. Datele cuprind 2.945 de adulți britanici urmăriți peste 20 de ani.
Studiul subliniază importanța unui program regulat al meselor la vârste înaintate și sugerează orele fixe ca parte din îmbătrânire sănătoasă. Potrivit %source%, ziaruldeiasi.ro notează observațiile în contextul posturilor intermitente, cu avertismente despre efectele la vârstnici. Studiul nu demonstrează cauzalitate, dar momentul meselor, în special al micului dejun, poate afecta sănătatea.
Cercetătorii au observat că odată cu înaintarea în vârstă oamenii iau micul dejun și cina la ore mai târzii, iar intervalul de alimentație se restrânge. Micul dejun târziu s-a asociat cu sănătate precară; ritmul circadian întârziat, cunoscut ca „bufniţe de noapte”, poate indica vulnerabilitate. Studiul nu demonstrează relație directă cauzală.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat că la Spitalul de Copii „Sf. Maria” din Iași, unde au murit șase copii infectați, a identificat numeroase nereguli administrative.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a transmis că România dispune de doar 35 de paturi pentru tratarea arsurilor medii, fără suficiente facilități pentru cazurile grave. Singurele unități complexe se află la Timișoara și la Bagdasar-Arseni în București.
Un studiu recent analizat de o echipă de la Universitatea California, Berkeley, a evidențiat efectele unei terapii combinate pentru combaterea îmbătrânirii. Aceasta folosește oxitocina și un inhibitor Alk5, care au prelungit semnificativ durata de viață și au îmbunătățit starea generală de sănătate la șoarecii masculi bătrâni.
Medicina reproductivă evoluează rapid, iar în România noile tehnologii genetice influențează decisiv reușita fertilizării in vitro (FIV). Un cuplu din șase se confruntă cu infertilitatea, iar progresul în gene permite selectarea embrionilor cu șanse mari de dezvoltare normală și sarcină reușită.