„Este evident că primul obiectiv, recuperarea obiectelor de artă, nu a fost încă atins. Din cercetări reiese că suspecții principali dețin informații despre locul unde se află comorile sau ce s-a întâmplat cu ele”, se arată în rechizitoriu, conform Antena 3 CNN. Anchetatorii cred că intenția hoților a fost, de la bun început, vânzarea ilegală a tezaurului. Principalii suspecți, în special unul în vârstă de 26 de ani, ar deține în continuare artefactele. Operațiune sub acoperire Într-o încercare de a le recupera, autoritățile olandeze au folosit investigatori sub acoperire, care s-au prezentat drept colecționari de artă și au contactat fratele unuia dintre suspecți, identificat anterior pe camerele de supraveghere ale muzeului. Acestuia i s-au promis inițial suma de 500.000 de euro, apoi încă 5.000 de euro pentru informații suplimentare. Ulterior, a mai fost ofertat cu 400.000 de euro, dar ar fi refuzat, considerând suma prea mică. Cu toate acestea, el ar fi confirmat că obiectele există și nu au fost topite, deși nu cunoaște locația exactă. Procurorii suspectează că gruparea criminală olandeză Hardliners, fondată în 2019 în penitenciar de foști lideri ai Hells Angels, ar fi implicată în jaf. Potrivit RTL Nieuws, membrii bandei i-ar fi recrutat pe hoți la comanda lumii interlope românești. Jumătate de an de incertitudini Furtul a avut loc în luna ianuarie, când indivizi înarmați cu exploziv au pătruns în Muzeul Drents, distrugând vitrinele și furând cele patru obiecte istorice de mare valoare, împrumutate de la Muzeul Național de Artă al României. În urma scandalului, directorul instituției a fost demis pentru decizia de a trimite artefactele în Olanda.