Update 11 ore în urmă
Timp de citire: 2 minute
Articol scris de: Simona Stan
Argintul, adesea numit „Metalul Diavolului” datorită volatilității sale, a atins în 2025 un nivel record istoric de 54,47 dolari pe uncie, marcând o creștere de 71% față de anul precedent. Cererea globală ridicată, atât în segmentul investițional cât și în cel industrial, se confruntă cu o ofertă în scădere accentuată.
Directorul Paul Syms, de la Invesco, a subliniat că dinamica actuală diferă de creșterile majore din 1980 și 2011, indicând potențial pentru noi avansuri ale prețului argintului. Situația este agravată de necesitatea transporturilor aeriene pentru onorarea livrărilor, pe fondul deficitului sever existent.
India, cel mai mare consumator de argint, a raportat un preț-record de 170.415 rupii pe kilogram în octombrie 2025, creșterea fiind susținută de sezonul agricol, festivalul Diwali și taxele de 35% impuse de SUA pe metale. Potrivit ziaruldeiasi.ro, stocurile LBMA au scăzut puternic, iar costurile de împrumut au crescut exploziv, ajungând la 200% pe an pentru creditele overnight.
Oferta globală este afectată și de reducerea producției miniere în America Latină, în timp ce cererea industrială crește din cauza tranziției energetice. Argintul este vital pentru panourile solare, electronice, inteligență artificială și vehicule electrice. Syms concluzionează: „Argintul traversează granița dintre metalul prețios și cel industrial. Iar într-o lume electrificată, cererea va continua să crească.”
Bursa de Valori București (BVB) a înregistrat un avans de 15,51 miliarde de lei la capitalizare în ultima săptămână, ceea ce reprezintă o creștere de 3,26%. Capitalizarea bursieră a ajuns astfel la 490,10 miliarde de lei, față de 474,59 miliarde de lei în săptămâna precedentă, potrivit datelor din perioada 24–28 noiembrie 2025.
În perioada sărbătorilor, unele magazine din România au avut rafturile aproape goale de ouă, ceea ce a generat discuții despre o presupusă criză. Totuși, nu există o lipsă reală de producție, ci se înregistrează modificări rapide și majore pe piață, conform analizei agro-tv.ro.
În România, diferența dintre cifra de afaceri și produsul intern brut (PIB) arată o realitate adesea ignorată: intensitatea activității economice nu echivalează cu prosperitatea locală. Pentru fiecare leu de valoare adăugată, companiile realizează aproape doi lei în tranzacții, un fenomen accentuat în anumite județe unde raportul depășește 4 la 1.
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, afirmă că magazinele de retail din România au în prezent peste 85% produse românești pe rafturi. El recomandă consumatorilor să aleagă produse procesate în țară și realizate de producătorii locali, subliniind importanța identificării etichetelor de pe produse.