În doar câteva săptămâni, românii ar putea scoate mai mulți bani din buzunar pentru alimente, medicamente, cărți, energie, dar și pentru carburanți, alcool sau tutun. Guvernul vrea să aplice, de la 1 august 2025, o serie de măsuri fiscale care vor duce la scumpiri în lanț. Cea mai importantă dintre acestea este creșterea TVA-ului, dar și accizele vor fi majorate, în încercarea de a aduce mai mulți bani la buget. În acest context, apar și întrebările firești: vor fi comercianți care vor specula această situație? Vor decide să crească prețurile mai mult decât justifică modificările fiscale, folosind drept pretext majorarea TVA-ului standard, de la 19% la 21%? Dan Chirleșan, profesor la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor (FEAA) din Iași, avertizează: dacă vor face asta, vânzările vor scădea drastic. Piața are mecanismele ei de reglaj, iar cumpărătorii nu vor rămâne indiferenți în fața abuzurilor. Dan Chirleșan, profesor la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor Iași Cota standard de TVA va crește de la 19% la 21%, ceea ce înseamnă că toate bunurile și serviciile care se încadrează în această categorie vor deveni mai scumpe. Măsura ar urma să aducă peste 11 miliarde de lei la buget doar în 2026. Nici produsele considerate esențiale nu scapă de scumpiri: alimentele, medicamentele, apa și serviciile de canalizare vor avea un TVA de 11%, față de 9% în prezent. Și mai drastică este modificarea pentru produse precum cărțile, energia termică, accesul la muzee și lemnele de foc: acestea vor trece de la 5% la 11% TVA. În plus, restaurantele, hotelurile, livrările de locuințe sociale sau panourile fotovoltaice vor fi taxate cu 21%, în loc de 9% cât este în prezent. Pe lângă TVA, guvernanții pregătesc și o majorare a accizelor pentru carburanți, alcool, tutun și produsele cu mult zahăr. Se estimează că, doar din aceste ajustări, bugetul va câștiga aproape 5 miliarde de lei în 2026. Unii se întreabă dacă era neapărat nevoie să se mărească taxele. Răspunsul vine tot de la profesorul Chirleșan. El spune că România este, practic, într-o poziție în care nu mai poate evita măsurile dure, fiind presată de partenerii internaționali și de lipsa resurselor proprii. Majorarea TVA-ului era, de fapt, o decizie inevitabilă, în context european. El este de părere că relația și comunicarea între Președinție și Guvern s-au îmbunătățit, iar acest lucru poate duce la o mai bună gestionare a crizei și la decizii mai coerente.
Asociația Prosumatorilor și Comunităților de Energie (APCE) a prezentat Guvernului cinci propuneri clare pentru a reduce rapid facturile la energie, adresate atât locuințelor individuale, cât și blocurilor de apartamente, cu aplicare imediată sau efecte vizibile în maximum 12 luni.
Prima propunere prevede legiferarea comunităților de energie în trei luni, cu reduceri ale facturilor în 3-12 luni, oferind cetățenilor posibilitatea să gestioneze producția, distribuția și stocarea energiei, obținând independență față de furnizorii
.
Lucy Guo, antreprenoare în serial și una dintre cele mai tinere miliardare ”self-made” din lume, a crescut într-o familie de imigranți chinezi în Fremont, California, unde părinții puneau mare accent pe educație și disciplină.
Încă din școala primară, a făcut troc cu cărți Pokémon, a vândut creioane colorate și a negociat obiecte virtuale în Neopets, transformându-le apoi în bani reali.
A ales să renunțe la studiile de informatică și interacțiune om-calculator de
.
Dragoș Damian, CEO la Terapia Cluj, a exprimat într-un text de opinie o critică a culturii muncii din România, în contextul agresiunii muncitorului din Bangladesh. El spune că există un deficit de forță de muncă, dar situația românească are particularități.
„Ne consolam generalizand ca toate tarile din Uniunea Europeana au deficit mare de forta de munca. Nu este chiar asa, la noi deficitul mare de forta de munca este amplificat de
.
ACDBR menționează că, în acest moment, companii românești care au accesat credite bancare pentru a putea plăti IMCA, alternativa fiind de a închide activitatea după 35 de ani de la înființare.
Potrivit organizației, marjele de profit ale companiilor de distribuție sunt între 0,7% – 3,5% din cifra de afaceri, specificul acestui tip de comerț fiind realizarea de volume de piață, nu prețuri mari de vânzare.
‘Solicităm mediului politic să nu transforme acest
.
AiPath Media este o sursă de știri de încredere, oferind informații de calitate pentru toate
judetele din Romania. Cu o echipă dedicată de jurnaliști experimentați, ne angajăm să aducem cititorilor
noștri o perspectivă cuprinzătoare asupra evenimentelor la nivel local și național.