Update 1 oră în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Andrei Miroslavescu
Proiectul de lege care vizează introducerea lanțului scurt în achizițiile publice din România ridică semne de întrebare privind aplicabilitatea sa în practică, fiind văzut ca un exemplu de birocrație excesivă care riscă să excludă producătorii locali. Consiliul Economic și Social (CES) susține că aceste reglementări, deși bine intenționate, pot deveni o barieră pentru fermierii mici, potrivit unui aviz transmis și prezentat pe site-ul instituției.
Inițiativa legislativă propune ajustarea achizițiilor publice pentru a sprijini producătorii locali, promovând criterii precum calitatea, prospețimea, impactul social și sustenabilitatea în detrimentul prețului cel mai mic. Totuși, acestea se transformă rapid în obligații administrative complexe care necesită documentație extinsă și garanții riguroase.
În practică, micii fermieri sau procesatori locali nu dispun de resursele financiare sau administrative pentru a face față acestor cerințe. Din acest motiv, proiectul de lege ar putea avantaja doar operatorii mari, cu capacități extinse și echipe dedicate de specialiști. CES avertizează că, în loc să îi protejeze, legea ar putea elimina cei mai vulnerabili actori economici.
Deși lanțul scurt de aprovizionare este susținut de politicile europene, inclusiv de Pactul Ecologic European și strategia „De la fermă la consumator”, alegerea unui mecanism birocratic precum achizițiile publice complică implementarea. Autoritățile locale, a căror capacitate administrativă este limitată, trebuie să evalueze criterii vagi precum „impactul social” sau „sustenabilitatea”, ceea ce poate genera favoritism și controverse.
CES subliniază riscul ca aceste criterii flexibile să devină instrumente de distorsionare a concurenței, deschizând calea pentru interpretări arbitrare și acte contestabile. Problema nu ține de direcție, ci de modul în care este transpusă în legislație o schimbare care ar trebui să se sprijine pe infrastructură și nu pe proceduri excesiv de complicate.
Forma actuală a proiectului ignoră faptul că lanțul scurt nu se construiește prin proceduri birocratice, ci prin dezvoltarea unor structuri concrete: cooperative eficiente, centre de colectare, depozitare și procesare locală, precum și platforme care să agregheze oferta. Acestea reprezintă instrumentele esențiale ce pot facilita aprovizionarea rapidă și de calitate.
Experiența indică faptul că doar un cadru simplificat din punct de vedere administrativ, împreună cu sprijin financiar și o înțelegere reală a pieței, pot transforma inițiativa într-o reformă funcțională. Fără acestea, proiectul riscă să se adauge numeroaselor politici care arată bine pe hârtie, dar eșuează în practică, prelungind lanțul dintre producător și consumator prin birocrație și litigii.
Mai multe lanțuri de supermarketuri importante din Marea Britanie au apelat la importuri de curcani din state europene pentru a satisface cererea în pragul Crăciunului, după ce gripa aviară a afectat grav fermele de păsări britanice, reducând disponibilitatea curcanilor pe piața internă, informează Mediafax.
Averea lui Elon Musk, directorul general al Tesla, a depășit pragul de 700 de miliarde de dolari vineri seară, după ce Curtea Supremă a statului Delaware a restabilit un pachet de opțiuni pe acțiuni evaluat la 139 de miliarde de dolari, potrivit clasamentului miliardarilor realizat de Forbes. Această decizie marchează un record istoric, Musk devenind primul om cu o avere estimată la peste 700 de miliarde.
Paul Anghel, director general în Direcţia Generală Control şi Supraveghere Piaţă din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), explică că lămâile sub 45 mm diametru și portocalele sub 60 mm diametru sunt considerate furaj pentru animale în orice țară conform standardelor europene. Totuși, în multe hiper/supermarketuri, aceste citrice sunt oferite consumatorilor prezentate ca produse de calitate superioară.
Guvernul german a inițiat „Deutschlandfonds”, un fond de 30 de miliarde de euro destinat să atragă capital privat pentru investiții în tranziția energetică, tehnologie și modernizarea industriei. Potrivit Reuters, preluat de news.ro, această măsură urmărește creșterea competitivității economiei germane, cea mai mare din Europa, prin mobilizarea sprijinului financiar privat în sectoarele strategice ale țării.