Deficitul bugetar și promisiunile electorale: O problemă structurală?
În perioada electorală 2024-2025, bugetul public s-a transformat într-un instrument de promisiune, arată un studiu recent. Deficitul bugetar din România a depășit 9% și nu este doar rezultatul economiei încetinite, ci reflectă o arhitectură fiscală bazată pe mobilizarea emoțională și opacitatea costurilor. Aceasta sugerează o problemă profundă în politicile economice, conform ziaruldeiasi.ro.
👉 Bugetul ca mecanism politic în istoria fiscală a României
Istoria fiscală a țării arată că, în anumite momente, bugetul devine un mecanism politic și nu doar tehnic. Cheltuielile publice au crescut semnificativ, alimentate nu doar de nevoile sociale reale, ci și de presiuni electorale. Politicienii și-au schimbat abordarea, îndreptându-se spre o redistribuire vizibilă a resurselor, care astfel a întărit legitimitatea democratică.
Exemplele istorice din democrațiile interbelice arată o dinamică similară, în care extinderea sufragiului a condus la creșterea și expansiunea statului. La acea vreme, datoria publică era percepută ca o vulnerabilitate, pe când astăzi, datorii structurale majore sunt acceptate fără ezitare de conducătorii statelor.
👉 Riscurile extinderii cheltuielilor publice și influențele electorale
Critica contemporană nu se axează pe necesitatea bunului social, ci pe extinderea intervenției statului dincolo de capacitatea economiei de a susține aceste cheltuieli. Riscăm astfel ca sectorul public să devină un mecanism de stagnare în loc de creștere, iar redistribuirea excesivă poate distorsiona stimulentele economice esențiale pentru generarea resurselor.
După cum menționează analiza, „Peștele de la cap se strică”, reflectând astfel cum alegerile influențează deciziile fiscale. În anii electorali, promisiunile pot determina direcția bugetului, dar, odată cu trecerea timpului, realitatea economică revine, aducând cu sine un deficit care devine tot mai greu de gestionat. Această problemă poate fi observată și în programele academice ale Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, unde se discută despre complexitatea relației dintre fiscalitate și dezvoltare.
