În timp ce economii precum Polonia sau Croația reușesc să mențină un ritm robust al creșterii, România se confruntă cu o performanță mult sub media regiunii. Cehia și Slovenia dau semne de stabilizare, iar Ungaria, deși va stagna în 2025, are perspective de redresare în 2026, potrivit unui raport Erste. Analiștii băncii austriece avertizează că vor revizui în jos prognoza de creștere a României pentru 2025, în prezent de 1,3% din PIB, după publicarea datelor defalcate privind evoluției economiei, datele semnal având discrepanțe uriașe ce nu fac posibile calculele. În acest context, România riscă să devină un caz particular în regiune: o economie cu inflație ridicată, deficit bugetar nesustenabil și o creștere economică anemică. În plus, expunerea la noul regim tarifar UE-SUA pune presiune suplimentară pe exporturi și pe balanța comercială, mai reiese din analiză. Nici perspectivele pentru 2026 nu indică o redresare rapidă. Chiar și în scenariile optimiste, creșterea economică ar rămâne sub media regională, inflația s-ar menține printre cele mai ridicate din Europa Centrală și de Est, iar deficitul bugetar ar continua să fie o vulnerabilitate majoră. În al doilea trimestru din 2025, produsul intern brut al României a înregistrat o creștere de doar 0,3% față de aceeași perioadă din anul anterior, repetând evoluția din primul trimestru. Dinamicile trimestriale indică un avans de 1,2%, dar acesta nu este suficient pentru a contrabalansa performanța anuală slabă. Pentru întreg anul 2025, Erste estimează o creștere economică de 1,3%. O revenire timidă ar putea apărea în 2026, cu o prognoză de 2,1%, însă România rămâne mult în urma Poloniei, care se profilează drept cea mai performantă economie din regiune, cu un avans de peste 3%. În plan extern, acordul comercial dintre Statele Unite și Uniunea Europeană, care introduce din 2026 un tarif uniform de 15% la schimburile comerciale, va afecta suplimentar creșterea economică.