getFirstMediaUrl('post', 'featured'); ?>
Tot mai multe ferme din România adoptă modele inspirate din vestul Europei și dezvoltă stații de biogaz, potrivit datelor publicate de Ministerul Fondurilor și Proiectelor Europene. Patru dintre cele cinci proiecte depuse în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) provin de la antreprenori din zootehnie și agricultură, iar valoarea totală depășește 14 milioane de euro, arată zf.ro.
👉Stațiile de biogaz valorifică reziduurile organice în fermele românești
Conceptul de stație de biogaz câștigă teren în ferme românești, care astfel valorifică gunoiul de grajd și alte reziduuri organice pentru producerea de energie electrică și termică. Agrocomplex Lunca Pașcani, unul dintre cei mai importanți fermieri din județul Iași, a depus un proiect de aproape 3 milioane de euro pentru o astfel de instalație. Această fermă gestionează circa 3.000 de hectare și are peste 1.200 de bovine de lapte, 560 de taurine de carne și 1.650 de ovine.
Directorul general al Agrocomplex, Bogdan Pantazi, explica: „În Germania, mai toate fermele de vaci au instalaţii de biogaz, iar unele ferme câştigă mai bine din vânzarea de energie decât câştigă din vânzarea de lapte.“ Compania intenționează să construiască o capacitate de producție de energie electrică din biogaz de 600 kW.
👉Panifcom Iași dezvoltă o stație de biogaz pentru energie electrică și termică
Un alt exemplu este Panifcom din Iași, care activează în cultivarea cerealelor, zootehnie și producția de pâine, și care pregătește o stație de biogaz cu putere instalată de 1.000 kW pentru generarea de energie electrică și termică. Materiile prime folosite vor fi în principal dejecțiile provenite de la ferma de vaci autorizată, cu un volum maxim anual de 20.000 de tone, completate de aproximativ 4.000 de tone de resturi vegetale, precum silozul de porumb.
Potrivit proiectului Panifcom,: „Ca materii prime se utilizează în special dejecţiile de la ferma de vaci existentă și autorizată, în cantitate de maximum 20.000 tone/an și alte materii organice de origine vegetală (de exemplu siloz porumb), în cantitate de maximum 4.000 tone/an (maximum 65 t/zi)”. Această inițiativă reflectă o tendință tot mai clară de valorificare a resurselor interne pentru producție sustenabilă.
