Update 1 zi în urmă
Timp de citire: 2 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
Există economii bogate în resurse naturale care nu devin captive rentei și altele sărace în reguli care se blochează în abundență. Aceasta este concluzia unei analize recente care compară modelele Norvegiei și Danemarcei cu cel al Venezuelei, evidențiind importanța arhitecturii instituționale în gestionarea resurselor. Destinatarii lecției sunt și România, care ar putea învăța din aceste exemple.
În țările nordice, petrolul nu a fost tratat ca o invitație la cheltuială, ci ca o responsabilitate de gestionat. Veniturile din petrol sunt direcționate către structuri separate, reglementate de reguli stricte, și nu intră direct în bugetul statului. Astfel, statul norvegian evită capcanele politicii clientelare, transformând resursa prezentului în capital pentru viitor.
„Nu petrolul a finanțat politica, ci regulile au constrâns politica să nu consume petrolul”, se afirmă în raport. Această distincție esențială ajută la înțelegerea legăturii între resurse și dezvoltarea economică, oferind un model demn de urmat.
România este îndemnată să examineze atent gestionarea rezervelor de gaze din Marea Neagră, având în vedere că „exploatarea rezervelor de gaze nu este, în sine, o promisiune automată de prosperitate”. Capacitatea statului de a integra resursele în mod eficient este crucială pentru a evita riscurile asociate cu economia rentieră.
„Diferența dintre modelul venezuelean și cel nordic nu stă în existența gazului sau a petrolului, ci în capacitatea statului de a transforma resursa într-un capital generalizat”, se arată în analiză. Aceasta sugerează că învățătura principală pentru România este să nu se concentreze pe resurse, ci pe reguli care să susțină o dezvoltare economică sănătoasă.
Prețul aurului a atins miercuri un prag record, depășind 5.300 de dolari uncia, ca urmare a incertitudinilor economice și a depreciării dolarului american. Conform Reuters, investitorii așteaptă cu interes decizia de politică monetară a Rezervei Federale, dar și comentariile președintelui Jerome Powell.
România, deși este al treilea cel mai mare producător de țiței din Uniunea Europeană, se situează doar în prima jumătate a clasamentului prețurilor la carburant. Această constatare provine dintr-o analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă (AEI), care evidențiază complexitatea procesului de stabilire a prețului combustibililor.
Vânzările de proprietăți către cetățenii români în Dubai au crescut semnificativ, cu aprox. 40% în 2025, comparativ cu anul anterior, potrivit agenției imobiliare Simple Choices.
Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a decis să achiziționeze serviciile de consultanță juridică pentru punerea în funcțiune a centralei CHEAP Frasin-Pângărațu, cu o capacitate de 300 MW, informează ziaruldeiasi.ro.