Când Electra a început să construiască interfoane la Iași, în 1991, în Italia și Spania existau deja firme care făceau asta de mai bine de patruzeci de ani. În Germania, povestea merge chiar mai departe: în 1889, firma Siedle producea primele forme de interfoane, bazate pe tuburi electronice, o tehnologie rudimentară care, în felul ei, anticipa ceea ce astăzi numim „sisteme de control acces”. În prezent, firma ieșeană domină categoric piața sistemelor de interfonie, cu o cotă estimată între 70 și 80%, iar sistemele produse aici deschid uși și din Maroc, Grecia, Italia sau Marea Britanie. Electra, companie românească de sisteme de control acces și smart home, pornea în 1991 din Iași cu ideea că și blocurile din Est merită interfoane funcționale. În lipsa unei tradiții industriale solide și într-un context economic încă tulbure, firma a crescut încet, dar constant. Astăzi, are o cotă estimată de 70–80% din piața rezidențială românească de interfonie și un portofoliu de 3,2 milioane de apartamente dotate cu sistemele sale. Dintre acestea, peste 300.000 se află în afara țării: în Italia, Germania, Austria, Marea Britanie sau Grecia. „Pe piețele vestice intri greu. Aceste firme există de zeci de ani, sunt branduri cunoscute, au un stil rafinat, o amprentă culturală greu de replicat. Nu putem concura pe istorie, dar putem concura pe relevanță”, explică fondatorul Electra, Marrian Berdan. Relevanța înseamnă, în primul rând, utilitate. Iar utilitatea începe cu o întrebare simplă: ce nevoie reală are utilizatorul astăzi? De aici a pornit și tranziția Electra de la interfonul clasic, la sistemele inteligente pentru locuințe, ca o continuare firească a unui domeniu care s-a complicat, fără să-și piardă esența: controlul accesului. „Pentru un utilizator obișnuit, smart înseamnă să nu mai caute cheia, să știe cine i-a intrat în casă sau să poată opri lumina când nu e acolo. Atât. Restul – cloud, aplicații, parole – sunt doar un mijloc, nu un scop.” În 2024, compania a obținut două finanțări prin PNRR și alte fonduri europene, în valoare totală de peste 10 milioane de euro. Proiectele vizează dezvoltarea unui nou tip de interfon conectat la internet, dar fără dependență de cloud, și extinderea gamei de produse pentru casa inteligentă. Sistemul de interfonie smart aflat în dezvoltare va funcționa hibrid, cu o componentă digitală și una analogică. Aceasta din urmă nu este un moft: semnalul analogic nu poate fi interceptat digital și oferă un strat suplimentar de protecție împotriva atacurilor cibernetice. „Mulți utilizatori nu realizează că fiecare microfon din casă poate deveni un punct de vulnerabilitate. Noi nu vrem să colectăm date, nu vrem să știm cine sunt clienții noștri, ce parole folosesc sau ce rutine zilnice au”, a explicat pentru Ziarul de Iași Marian Berdan. Spre deosebire de alți producători, inclusiv chinezi, care condiționează funcționarea produsului de o conexiune la serverele din China, Electra își construiește sistemul pe ideea de autonomie, spune convingător antreprenorul ieșean. Niciun apel de imagine, nicio funcție de control acces nu depinde de un server extern. Dispozitivul poate funcționa integral local, iar legătura cu telefonul mobil se face printr-un simplu cod QR, fără conturi, parole sau autentificări. Totul se întâmplă în rețea închisă, direct între dispozitive. Sistemul este gândit inclusiv pentru utilizatorii sceptici sau în vârstă. O parte din componente vor fi analogice – un fel de „zonă-tampon” care blochează orice tentativă de acces nedorit. Se vorbește chiar despre o protecție la efracție: odată activat, sistemul poate detecta o tentativă de forțare a ușii și poate porni o alarmă înainte ca aceasta să fie efectiv deschisă. Prototipul noului interfon ar trebui să fie gata în 2026. Citește mai multe aici: Casa inteligentă și interfonul viitorului: pariurile de 10 milioane de euro ale lui Marian Berdan În paralel, fabrica Electra s-a modernizat în ultimii doi ani. Roboții industriali montați în 2022 și 2023 preiau sarcini pe care altădată le făceau operatorii umani. Motivația nu e reducerea de personal, ci lipsa forței de muncă: e tot mai greu să găsești oameni care să înțeleagă și să aplice noțiuni tehnice. Absolvenții sunt tot mai puțini, iar mulți dintre cei buni aleg să lucreze în afară sau pentru corporații cu salarii mai mari. În acest context, automatizarea devine un colac de salvare, iar noile utilaje și roboții industriali preiau treptat sarcini care altădată necesitau intervenția umană. Așa se face că, de la 160 de angajați în 2006, Electra SRL a rămas în 2024 cu un număr mediu de 64 de angajați. Iar în companiile fiice, PCB Electra (absorbită de Electra SRL la începutul acestui an) și EMS Electra SRL numărul angajaților era de 15, respectiv 40. Decizia nu a fost dictată de costuri, ci de lipsa forței de muncă specializate. „Nu găsim oameni cu pregătire tehnică. Cei buni pleacă sau aleg firme mai mari. E o problemă națională, nu doar a noastră”, a explicat Marian Berdan din spatele biroului său de CEO al Grupului Electra. Un perete din sticlă din cabinetul directorial oferă o imagine asupra unei jumătăți din fabrică. E partea în care se produc componentele de plastic și din sticlă ale interfoanelor. „Suntem singurul producător de circuite imprimate din România. Iar pentru interfoane producem toate componentele, de la cele electronice, la carcase și sticla pentru panouri”, mi-a spus mândru CEO-ul Electra, în timp ce îmi oferea un tur ghidat prin secțiile fabricii. Chiar și în lipsa unei baze industriale solide sau a unei tradiții lungi în realizarea de interfoane, compania ieșeană și-a construit propriul stil. Interfoanele fabricate în 1995 au început să fie retrase abia în 2025, după treizeci de ani. Dar și acum există soluții compatibile, cu design nou și funcții extinse. „Nu scoatem ceva de pe piață doar pentru că nu mai arată modern. Dacă funcționează, îi oferim continuitate”. Într-o lume digitală în care fiecare produs pare să vină cu un microfon, o aplicație și un abonament lunar, Electra mizează pe altceva: autonomie, simplitate, protecția datelor și înțelegerea reală a utilizatorului obișnuit. Fără cloud, fără marketing agresiv, fără a promite viitorul — ci doar un prezent funcțional, în care cheia nu mai e sub preș, ci în buzunar. Sau în telefon. Sau, pur și simplu, programată din apartament. La 66 de ani, Marian Berdan e oficial pensionar, dar rămâne activ, implicat și atent la tot ce se întâmplă în jurul fabricii, dar și la fenomenele globale care pot afecta mersul afacerii pe care a pus-o construit-o din primii ani de după Revoluție. Între timp, se gândește însă și cui îi va preda ștafeta. Fiica sa, Alexandra, e arhitect și nu pare interesată să preia frâiele afacerii. Marian Berdan speră totuși, în secret, ca fiul său, Radu, cercetător cu brevete de invenție și cu lucrări publicate în Nature, să renunțe la un moment dat la actualul său loc de muncă în departamentul de cercetare avansată de la Sony, din Tokyo, și să se mute în Europa, împreună cu partenera lui japoneză. Iar aodată ajuns mai aproape de Iași, poate că Electra va ajunge în mâinile celei de-a doua generații din familia Berdan. Oricum, „viața e mai deschisă aici decât în Japonia”, spune părintele Grupului de firme Electra. Acasă, la Iași, Electra nu visează să devină Amazon, nici să vândă start-upuri pentru sute de milioane. Dar are ceva ce mulți jucători din Vest ignoră: intuiția nevoilor reale și o înțelegere bună a clienților din Estul Europei, acolo unde oamenii încă țin cheia sub preș dar încep, încet, să-și conecteze casa la telefon.