Pieței ieșene nu i-a fost niciodată foarte prielnic capitalul rusesc. În județul Iași, firmele care au acționari ruși au avut întotdeauna rezultate modeste, însă acum pare că războiul din Ucraina, fie alte provocări, au dat de tot peste cap planurile de afaceri ale investitorilor ruși în județul nostru. În 2021, erau înregistrate 12 astfel de companii, potrivit datelor de la Registrul Comerțului, dintre care doar trei mai raportau activitate. Patru ani mai târziu, în 2025, numărul firmelor a scăzut la 11, iar majoritatea firmelor fie nu mai depun bilanțuri de ani de zile, fie înregistrează pierderi constante. Ca o comparație, precum trupele ruse s-au împotmolit în „rasputița”, așa cum se cheamă mlaștina de primăvară din câmpiile ucrainene, tot așa pare să se fi împotmolit și investițiile rusești la Iași după ultimii ani. Anul trecut, doar o firmă, Oblique Marketing, a mai raportat afaceri, potrivit datelor raportate la Ministerul Finanțelor. Cu afaceri de doar 178.000 lei și profit net de circa 19.000 lei în 2023, cifra de afaceri a companiei care face soft la comandă a sărit la 1,2 milioane lei, iar profitul net a urcat la aproximativ 1 milion lei, cu doar doi angajați. Asociat unic este Micliuc Polina. Elkas Home, cuasociatul unic Glukhov Sergey, care anterior desfășura afaceri consistente în județul Iași, a raportat anul trecut o cifră de afaceri de zero lei și o pierdere netă de aproximativ 167.000 lei, având doi angajați. Asta în condițiile în care firma din Lețcani, specializată în fabricarea de construcții metalice și componente ale structurilor metalice, a înregistrat în 2023 venituri de 2,9 milioane lei, dar pierderi de 4,9 milioane lei și 11 angajați. Până la izbucnirea războiului din Ucraina, în anul 2022, compania înființată în 2008 înregistra anual afaceri consistente în județ. Cifra de afaceri cumulată în perioada 2008–2023 a fost de circa 134,6 milioane lei, însă pierderile totale au ajuns la aproximativ 8,6 milioane lei pe parcursul acestor ani, potrivit datelor disponibile la Ministerul Finanțelor. Paul Butnariu, președintele Camerei de Comerț și Industrie Iași, este de părere că, de fapt, multe dintre firmele cu acționariat moldovenesc din județ sunt finanțate cu bani rusești. Totuși, nu există o apetență reală pentru investițiile rusești în România nici la nivel național. În afară de câteva investiții mari precum Lukoil sau Alro Slatina, piața românească nu este considerată atractivă sau interesantă pentru investitorii ruși. „De ce? Cred că este vorba de prejudecăți, dar și de dimensiunea investițiilor. Ei discută despre sume de sute de milioane sau zeci de milioane de euro, iar pentru România e greu să găsești un partener capabil să gestioneze astfel de bani. În plus, randamentul în UE nu este poate întotdeauna pe măsura așteptărilor lor (…), astfel că mulți preferă paradisurile fiscale. La acestea se adaugă și o atitudine a noastră oarecum rezervată față de spațiul rusesc”, spune Paul Butnariu. Acesta adaugă că, încă înainte de război și de pandemia COVID, încercările de a organiza misiuni economice la Moscova pentru a transforma Iașul într-un „pod economic între Est și Vest” au eșuat. „Nu găseam oameni de afaceri dispuși să meargă acolo. O singură dată au mers doi oameni, și doar în domeniul construcțiilor. În general, în România nu există apetență pentru piața rusească, iar acum, cu războiul și sancțiunile, situația este și mai dificilă.” Uniunea Europeană a adoptat recent al 18-lea pachet de sancțiuni pentru Rusia: interdicții pentru persoane și companii, limite la prețul petrolului rusesc, restricții pentru nave și accesul la tehnologie și finanțare. Măsurile vizează și Belarus și companii care sprijină războiul și vor fi valabile până în ianuarie 2026. Pe 15 august 2025, Donald Trump și Vladimir Putin s-au întâlnit în Alaska pentru prima dată de la începutul războiului din Ucraina. Nu s-au semnat acorduri, dar Trump a sugerat că Ucraina ar putea ceda unele teritorii. Rusia a prezentat întâlnirea ca un succes, iar presa occidentală l-a criticat pe Trump. Trei zile mai târziu, Trump a primit la Casa Albă pe Zelenski și lideri europeni. Tema principală a fost securitatea Ucrainei. Trump a exclus aderarea la NATO, dar a propus o eventuală întâlnire trilaterală cu Putin pentru negocieri. Întâlnirile au stârnit controverse. Mulți critici consideră că Trump nu a obținut concesii de la Putin și că a pus prea multă presiune pe Ucraina pentru a accepta cedări teritoriale. În schimb, Rusia a prezentat întâlnirile ca pe o victorie diplomatică.