Într-un oraș precum Iașul, unde antreprenoriatul local capătă tot mai multă amploare, fiecare decizie guvernamentală care afectează SRL-urile are ecou direct în comunitatea de afaceri. Majorarea capitalului social minim a stârnit deja discuții despre provocările și oportunitățile pe care le aduce pentru antreprenorii ieșeni. Cum se traduce, concret, această schimbare în viața firmelor locale? În județul Iași, 24.879 de SRL-uri care și-au depus bilanțul anul trecut aveau un capital social situat între 1 și 7.999 de lei, arată datele portalului listafirme.ro, plasându-le în categoria firmelor cu resurse inițiale reduse. La polul opus, doar 7% din totalul SRL-urilor (1.912 companii) depășeau pragul de 8.000 de lei. Datele evidențiază cât de mult îi va afecta această schimbare pe antreprenorii ieșeni: majoritatea firmelor, cu capital sub 8.000 de lei, vor trebui să aducă aporturi suplimentare pentru a se conforma noului prag. Fără aceste ajustări, firmele riscă să își piardă statutul de SRL, iar decizia guvernamentală devine astfel o provocare financiară reală pentru numeroși antreprenori. Concret, pot fi afectate planurile de dezvoltare sau lansarea unor proiecte noi, mai ales pentru firmele aflate la început de drum. În contrast cu majoritatea SRL-urilor cu capital redus, câteva companii mari nu vor fi afectate de modificare, printre ele Phinia Delphi Romania SRL, Amazon Development Center Romania SRL și Misavan Investment SRL. Sursă date: Ministerul de Finanțe În schimb, micile afaceri, cu capital redus, vor trebui să își gestioneze cu atenție investițiile și fluxul de numerar. Ideea majorării capitalului social minim pentru SRL-uri la 8.000 de lei a fost anunțată săptămâna trecută de Ministrul Finanțelor, Adrian Nazare, în cadrul unei declarații publice referitoare la consolidarea bazei financiare a firmelor mici și protejarea statului în caz de insolvență. Capitalul social reprezintă suma de bani sau bunuri adusă de asociați la înființarea firmei pentru a-i asigura un start financiar minim. Este instrumentul prin care o companie își arată seriozitatea și soliditatea față de parteneri, bănci și autorități. Banii din capitalul social pot fi folosiți pentru achiziții, salarii sau investiții, dar servesc și ca garanție pentru creditorii care ar putea avea pretenții în cazul insolvenței. Cu alte cuvinte, capitalul social nu este doar o formalitate, ci un mecanism de protecție și un indicator de încredere. Majorarea capitalului social oferă avantaje clare: firmele beneficiază de o bază financiară mai stabilă, crește încrederea partenerilor și facilitează accesul la credite sau investiții externe. Dezavantajele sunt totuși evidente: antreprenorii care abia și-au început activitatea trebuie să aloce resurse care altfel ar fi folosite pentru dezvoltare, marketing sau angajări, iar unele idei inovatoare pot fi amânate din lipsa fondurilor inițiale. Pragul mai ridicat poate limita lansarea rapidă a unor afaceri și poate întârzia testarea ideilor, dar în același timp crește siguranța financiară și atractivitatea pentru parteneri și instituții financiare.