Europa pregătește posibilitatea desfășurării unor forțe militare în Ucraina pentru a spori nivelul de descurajare, dar deciziile sunt încă în stadiu incipient și complicate din punct de vedere politic și strategic. Potrivit unui articol de pe site-ul digi24.ro, după vizita recentă a liderilor europeni în Statele Unite, aceștia au discutat despre modul în care pot sprijini Ucraina într-un mod mai activ, inclusiv prin trimiterea de trupe.
Update cu 1 săptămână în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Maria Simionescu

Europa pregătește posibilitatea desfășurării unor forțe militare în Ucraina pentru a spori nivelul de descurajare, dar deciziile sunt încă în stadiu incipient și complicate din punct de vedere politic și strategic. Potrivit unui articol de pe site-ul digi24.ro, după vizita recentă a liderilor europeni în Statele Unite, aceștia au discutat despre modul în care pot sprijini Ucraina într-un mod mai activ, inclusiv prin trimiterea de trupe.
Un expert în securitate de la Consiliul European pentru Relații Externe, Rafael Loss, notează că misiunile de menținere a păcii, în general, provin din state neutre și implică acțiuni non-combative. El explică faptul că aceste forțe nu s-ar angaja în lupte directe, ci ar observa și raporta respectarea încetării focului. În plus, acestea sunt formate din soldați ușor înarmați și plasați de-a lungul liniei de contact pentru monitorizare, nu pentru luptă activă.
Diverse țări europene, inclusiv Germania, Franța și Regatul Unit, sunt mai dispuse să trimită câteva sute sau mii de instructori pentru a pregăti soldații ucraineni și pentru a moderniza aparatul de apărare al țării. Conform unui studiu al Institutului German pentru Afaceri Internaționale și Securitate (SWP), aceste trupe ar avea rolul de a instrui și de a ajuta Ucraina să se adapteze la standardele occidentale, schimbând astfel cultura de apărare de la sovietică la occidentala.
Potrivit unei surse citate de DW, aceste trupe nu ar fi menite neapărat să descurajeze un eventual atac, ci doar să constate respectarea acordurilor de pace, fiind poziționate în zone strategice de-a lungul graniței Ucraina-Rusia. Mai mult, experții spun că multe țări europene preferă un număr redus de militari, pentru a evita escaladarea conflictului și pentru a nu fi considerate, de către Rusia, ca fiind parte a conflictului.
În plus, se analizează scenarii precum trimiterea a între 5.000 și 10.000 de soldați europeni, dar această opțiune implică riscuri majore. Pierderea ECFR menționează că trimiterea unei astfel de forțe mari ar putea crea lacune în planurile NATO și ar mena limitați riscul unor reacții adverse din partea Rusiei, mai ales dacă trupele sunt atacate.
De asemenea, conform unui articol publicat de DW, un lucru important de subliniat este că orice mobilizare ar avea un caracter mai mult de descurajare decât de apărare directă. Potrivit lui Guntram Wolff, expert la think tank-ul Bruegel, prezența unei forțe semnificative pe teren ar putea fi considerată un factor de descurajare, chiar dacă nu implică automat alinierea NATO pentru un război deschis.
Totuși, conform unor analize, există temeri că o astfel de prezență militară ar putea duce la reacții neașteptate, inclusiv atacuri din partea Rusiei. În plus, lipsa experienței și coordonarea ineficientă între țările europene pot reduce eficiența acestor forțe.
În concluzie, majoritatea decidenților europeni se află într-un balans delicat între dorința de a sprijini Ucraina și riscul de a escalada conflictul, în condițiile în care orice desfășurare de trupe ar putea implica riscuri pentru toate părțile implicate. Potrivit analiștilor, orice răspuns al alianței va fi probabil limitat și adaptat situației din timpul apropiat, fără a angaja NATO într-un conflict direct cu Rusia.