SUA: O nouă provocare pentru ordinea internațională liberă
Update cu 8 luni în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
SUA: O nouă provocare pentru ordinea internațională liberă
Recent, o analiză realizată de The Guardian a arătat că o administrație viitoare sub conducerea lui Donald Trump va contesta fundamentul ordinii internaționale liberale, nu doar Rusia sau China, ci chiar Statele Unite ale Americii. Publicația a subliniat că Trump nu a fost o anomalie în politica americană, ci un simptom al unor schimbări mai profunde în statenarura Statelor Unite și a modului în care acestea sunt percepute pe plan internațional.
John Ikenberry, profesor de politică la Universitatea Princeton, a afirmat că întrebările care bântuie acum întreaga lume sunt dacă noua ordine globală va fi construită mai mult de partenerii Statelor Unite și dacă aceștia vor căuta alternative prin negocieri, sau dacă vor fi tentați să îmbrățișeze politicile tranzacționale propuse de Trump. Deja, de la Ankara la Bruxelles și de la Teheran la Moscova, națiunile își ajustează strategiile, influențate de revenirea lui Trump, fără ca acesta să fi luat o singură decizie executivă.
Trump însuși a recunoscut recent într-o discuție că lumea pare să devină din ce în ce mai instabilă, ceea ce a încurajat mișcările populiste în Europa, America de Sud și Israel. Aceste grupuri speră să beneficieze de pe urma politicii „America First” și să își promoveze propriile agende naționaliste. În același timp, China se pregătește să valorifice un eventual vid de conducere dacă America va acționa ca un agent al instabilității globale.
Liderii tradiționali ai Americii din Europa și G7 continuă să planifice cum să abordeze administrația Trump, cu speranța că prin argumente și diplomație vor reuși să-l influențeze pe acesta în ceea ce privește procesele de decizie ce afectează interesele comune. Deși aceștia nu ezită să critice stilul provocator al lui Trump, se simt împinși să colaboreze în continuare.
De asemenea, sondajele recente arată o preferință în rândul alegătorilor europeni pentru o Europă mai unită, în contrast cu o influență crescută a liderului american. De exemplu, șefii bancarilor centrale din Europa au fost criticați pentru că ar fi cedat în fața presiunilor lui Trump de a-și modifica politicile comerciale în favoarea Statelor Unite. Aceasta a dus la discuții interne privind consolidarea apărării Europei și creșterea independenței față de SUA.
Ambele tabere, atât cele care critică, cât și cele care susțin abordarea lui Trump pe plan internațional, își speculează viitorul în funcție de acțiunile ce ar putea urma. În planul geopolitic, provocările apar și în zona Ucrainei, iar Trump a fost acuzat că amenință sprijinul pentru această țară, ceea ce ar putea avea implicații devastatoare.
Totodată, Trump se confruntă cu provocări pe scena internațională, în special în relația cu Orientul Mijlociu, unde controversata problemă palestiniană rămâne nerezolvată. Parteneriatele strategice dintre Israel și unele state arabe au fost complicate datorită crizelor recente și a percepției despre politica americană.
Concluzia este că revenirea lui Trump la Casa Albă ar putea schimba radical peisajul geopolitic global, iar răspunsurile la întrebările formulare de analistii vor contura politicile internaționale în lunile și anii următori, provocând atât aliații, cât și adversarii Statelor Unite să își redefinească pozițiile.
