România, în centrul unor critici privind pregătirea ministrului apărării în contextul războiului

România, în centrul unor critici privind pregătirea ministrului apărării în contextul războiului

România se află de aproape patru ani la granița războiului, iar Ministerul Apărării a devenit o instituție vitală, iar ministrul său, o figură centrală în atenția publică. Societatea așteaptă o pregătire impecabilă a acestei persoane, dat fiind faptul că gestionează 2% din PIB și ia decizii care pot influența soarta țării. Totuși, recentele dezvăluiri despre ministrul Ionuț Moșteanu arată că situația este departe de ideal.

Digi24.ro notează că Moșteanu a fost prins în mai multe contradicții privind CV-ul său și capacitatea reală de a-și exercita atribuțiile. Acest fapt pune România într-o lumină nefavorabilă, afectând încrederea populației și percepția partenerilor europeni și euro-atlantici. Deși susținut de colegii de partid, premierul a declarat pentru Digi24 că „nu lucrează cu CV-uri”, iar atitudinea sa stârnește controverse.

Comparativ, alte țări cu graniță la conflictul din Ucraina sau Rusia au miniștri ai apărării cu pregătire academică solidă. De exemplu, Polonia îi are la conducere pe Władysław Kosiniak-Kamysz, cu doctorat în științe medicale și experiență academică amplă, iar Finlanda este reprezentată de Antti Häkkänen, un locotenent în armată cu master în drept. Aceștia reflectă nivelul ridicat de profesionalism așteptat în gestionarea apărării naționale.

Pe de altă parte, miniștrii apărării din Republica Moldova, Estonia sau Ungaria au cariere marcate de studii militare și experiență în diplomație sau administrație publică, după cum notează digi24.ro. Aceștia reprezintă un model de meritocrație și responsabilitate în contextul tensiunilor militare din regiune și contribuie la imaginea pozitivă a țărilor lor în fața partenerilor strategici.