Tutunul rămâne o amenințare majoră la sănătatea publică

Tutunul continuă să reprezinte una dintre cele mai mari provocări pentru sănătate la nivel global. Conform unui articol publicat pe digi24.ro, un tratat global adoptat acum 20 de ani, Conventia-cadru a OMS pentru controlul tutunului, a contribuit la reducerea consumului cu o treime. Acest tratat a salvat milioane de vieți, însă industria tutunului găsește în continuare modalități de a atrage noi consumatori.

Fumatul rămâne o cauză majoră a deceselor prevenibile, afectând atât sănătatea publică, cât și mediul înconjurător. Conform celor mai recente date, în ultimii 20 de ani, consumul de tutun a scăzut cu o treime la nivel mondial. În prezent, se estimează că există cu 118 milioane mai puțini fumători față de 2005.

Printre măsurile implementate se numără obligativitatea ca pachetele de țigări să aibă avertismente mari legate de sănătate, precum și normele privind ambalajul simplu, care fac produsele de tutun mai puțin atractive. De asemenea, multe țări au interzis publicitatea și promovarea produselor din tutun.

Cu toate acestea, cea mai eficientă metodă de reducere a consumului rămâne populației creșterea taxelor pe produsele din tutun. Aceste taxe nu doar că descurajează consumul, dar și generează venituri pentru guverne.

Industria tutunului se confruntă cu o scădere a vânzărilor de țigări, motiv pentru care se orientează spre produse noi, precum țigările electronice, care deși sunt prezentate ca alternative mai sănătoase, generează de asemenea substanțe toxice. Numai 56 de țări se așteaptă să atingă obiectivul global de reducere a consumului de tutun cu 30% până în 2025.

Fumatul nu reprezintă doar o problemă de sănătate, ci afectează și dezvoltarea durabilă a societății. Costul economic al fumatului, în funcție de cheltuielile de sănătate și pierderile de productivitate, este estimat la 1,8% din produsul intern brut anual al lumii.

De asemenea, aproximativ 4,5 trilioane de mucuri de țigară sunt aruncate anual, contribuind la poluarea cu plastic. Cultivarea tutunului îngrașă terenuri și resurse de apă care ar putea fi utilizate pentru producția alimentară, iar producția de tutun contribuie la încălzirea globală.

În concluzie, FCTC a OMS rămâne relevantă astăzi, dar aplicarea sa diferă semnificativ de la o țară la alta. O măsură importantă ar fi interzicerea sponsorizării tutunului și a publicității atât în mass-media tradițională, cât și în cea socială, protejând astfel politicile de sănătate publică de influențele industriei tutunului. Implementând integral măsurile FCTC, țările pot proteja sănătatea populației și mediul înconjurător pentru viitor.