Sucraloza este un îndulcitor artificial popular folosit de persoanele care doresc să reducă aportul de calorii sau să îşi controleze nivelul glicemiei, însă cercetări recente realizate de Universitatea din Pittsburgh şi de Centrul Oncologic UPMC Hillman sugerează că acest îndulcitor artificial ar putea să nu fie cea mai potrivită opţiune pentru pacienţii care urmează tratamente de imunoterapie împotriva cancerului, scrie News.ro. La pacienţii cu melanom sau cancer pulmonar fără celule mici, consumul ridicat de sucraloză a fost asociat cu un răspuns scăzut la imunoterapie şi o supravieţuire mai redusă, potrivit unei echipe de cercetare care şi-a publicat concluziile, miercuri, în revista Cancer Discovery, o publicaţie a Asociaţiei Americane pentru Cercetarea Cancerului. Imunoterapiile cu inhibitori ai punctelor de control imunitar, precum anti-PD1, acţionează prin stimularea activităţii celulelor T, pentru ca acestea să poată distruge mai eficient celulele canceroase. În experimente efectuate pe şoareci, cercetătorii au descoperit că sucraloza modifică compoziţia microbiotei intestinale, favorizând dezvoltarea unor bacterii care degradează arginina, un aminoacid esenţial pentru buna funcţionare a celulelor sistemului imunitar de tip T. Ca un posibil pas spre rezolvarea acestei probleme, aceeaşi echipă de cercetare a observat că administrarea de suplimente care cresc nivelul de arginină a contracarat efectele negative ale sucralozei asupra răspunsului la imunoterapie, cel puţin în cazul şoarecilor. Astfel, în modelele de şoarece cu adenocarcinom şi melanom, adăugarea sucralozei în alimentaţie a inhibat efectul terapiei anti-PD1, ceea ce a dus la tumori mai mari şi o supravieţuire mai redusă. Însă, atunci când cercetătorii au administrat şoarecilor hrăniţi cu sucraloză arginină sau citrulină (un compus care se transformă în arginină în organism), eficienţa imunoterapiei a fost restabilită. Arginina este esenţială pentru funcţionarea celulelor T, mai ales în context oncologic. Pentru a evalua relevanţa acestor constatări în cazul oamenilor, cercetătorii au analizat un grup de 132 de pacienţi cu melanom avansat sau cancer pulmonar fără celule mici, care au urmat terapie anti-PD1, fie ca monoterapie, fie în combinaţie cu chimioterapia. Pacienţii au completat chestionare detaliate privind istoricul alimentar, care au inclus întrebări despre frecvenţa consumului de îndulcitori artificiali în cafea şi ceai, şi băuturi carbogazoase dietetice. Analiza acestor date a relevat că un consum crescut de sucraloză era asociat cu o eficienţă mai scăzută a tratamentelor de imunoterapie, indiferent de tipul de cancer, stadiu sau metodă de tratament. Acum, specialiştii îşi propun să testeze această abordare şi la oameni. Cercetătorii speră să iniţieze un studiu clinic pentru a investiga dacă suplimentele cu citrulină, care cresc nivelul de arginină mai eficient decât arginina în sine, influenţează microbiomul intestinal şi răspunsul imun antitumoral la pacienţi. De asemenea, sunt interesaţi să analizeze modul în care alţi îndulcitori, precum aspartamul, zaharina, xilitolul şi stevia, afectează sistemul imunitar şi răspunsul la imunoterapie.