Continuăm dialogul nostru cu Florina Pantilimonescu-Cioancă, arhitect și doctorand în cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, unde cercetează aplicarea metodelor de machine learning în arhitectură. Absolventă a Facultății de Arhitectură și a celei de Matematică, doamna arhitect și cadru didactic și universitar Florina Pantilimonescu-Cioancă urmărește să aducă potențialul cunoașterii matematice în sprijinul procesului creativ și decizional al arhitecților. Care sunt principalele dileme etice pe care le ridică utilizarea inteligenței artificiale în arhitectură? Această întrebare poate duce la o discuție despre subiecte precum accesibilitatea, standardizarea, impactul asupra mediului construit și potențialele consecințe sociale ale urbanizării bazate pe date. Utilizarea inteligenței artificiale în arhitectură (AI) ridică o serie de dileme etice. Mă întreb: Este etic să proiectăm cu AI? Este etic să ne bazăm raționamentul pe o logică externă? Nu. Dar este etic să luăm decizii informate de o logică externă? Da, cât timp aceasta pune în valoare date obiective, factuale. Aduc aminte de două principii fundamentale din codul deontologic al arhitecților – Responsabilitatea socială („Arhitectul integrează în activitatea sa principii fundamentale ale unei societăți democratice, precum diversitatea, echitatea, incluziunea și accesibilitatea.”) și Interesul public („Arhitectul își exercită profesia pentru a servi interesul public, promovând soluții care răspund nevoilor comunității și contribuie la dezvoltarea echilibrată și inclusivă a mediului urban și rural.”). Citiți și: Cum folosim Inteligența Artificială în proiectarea arhitecturală? Un incitant interviu cu un cadru universitar arhitect și matematician (III) Cât timp regăsim, în orice formă de tehnologie, un companion care să ne aprofundeze înțelegerea asupra nevoilor comunității pe care o deservim, suntem pe drumul cel bun și etic. În funcție de cât de autonomă va deveni implicarea AI în luarea deciziilor, discuția despre etică devine indispensabilă. Să luăm exemplul standardizării, aflat la o răscruce. Pe de o parte, standardizarea secolului XX oglindită în Modulorul lui Le Corbusier a adus un nivel de calitate universal dar a produs și uniformitate. Pe de altă parte, „standard” poate însemna și „limitat”. Ne dorim eficiența și accesibilitatea financiară a lucrurilor „standard” și totuși, uniformitatea devine plictisitoare. Arhitectura aspiră la unitatea în diversitate – atunci când instanțe diferite și foarte diferite formează armonie. AI poate sprijini acest deziderat, prin personalizarea produselor standard și adaptarea lor la nevoi individuale. Locuințele modulare, mobilierul personalizabil sau chiar amenajările interioare devin accesibile unui public mai larg, uneori fără implicarea directă a unui arhitect. Este etic ca modelele de învățare să ofere publicului larg soluții personalizate? Dacă acestea duc la o creștere a calității vieții, răspunsul poate fi afirmativ. Depinde totuși de corectitudinea informațiilor livrate de modelele AI. Produsele accesibile open source, precum ChatGPT, Midjourey sau, mai specific, RoomGPT sau Spacely, deja influențează un public nespecializat. Este o responsabilitate socială ca arhitecții să fie implicați direct în dezvoltarea acestor tehnologii, contribuind la corectitudinea modelelor expuse pe piață. Cum poate fi asigurată o utilizare responsabilă a inteligenței artificiale în arhitectură? Este esențială implicarea arhitecților în dezvoltarea acestor tehnologii. După cum menționam, există produse dedicate utilizatorilor nespecializați, cât și instrumente specifice disciplinei. În ambele cazuri, este necesară asigurarea unui nivel de calitate și corectitudine. Privind aplicațiile utilizate în exercitarea profesiei, este esențial ca arhitecții să aibă o înțelegere intuitivă al modului în care AI funcționează. O problemă actuală este nivelul crescut de încredere în informațiile livrate de AI, însă acest aspect nu ar trebui să ignore atenția asupra principiilor fundamentale de funcționare a AI. Astfel, indiferent de riscurile asociate, vom rămâne responsabili, chibzuiți și conștienți de limitari, mai ales când AI contribuie la luarea deciziilor. Citiți și: Inițiativă inedită a ZDI, pentru nespecialiști – Ghid de prezentare, inițiere și folosire a inteligenței artificiale O componentă fundamentală pentru orice model care „învață” sunt informațiile, sau datele, cu care este antrenat. Calitatea acestora este poate cel mai important aspect. Cine poate evalua criteriul calității? Factorul uman, care poartă și responsabilitatea. În proiectarea unui spațiu public, profilul utilizatorilor este tipul de informație care poate constitui o bază de date de învățare pentru o populație virtuală, utilă la simulări. Dacă un segment din populația reală, cum ar fi copiii, este ignorant, rezultatul riscă să eșueze realitatea socială pe care o deservește. Ce ne puteți spune despre viitorul arhitecturii în relația sa cu inteligența artificială? Viitorul arhitecturii este împărțit în cel al profesiei propriu-zise, al educației, a cercetării și a realității construite. Pentru profesioniști, anticipez că vom fi mai bine informați și mai creativi. În educație, asimilarea noilor tehnologiilor este deja în plină ascensiune și va continua să crească, începând din anii de studii a viitorilor arhitecți. Este responsabilitatea noastră, atât ca practicieni, cât și ca formatori, să pregătim cât mai bine viitoarele echipe de arhitecți, oferindu-le acces la toate cunoștințele relevante, inclusiv tehnologii și inteligență artificială. Pentru cercetarea în arhitectură și AI, momentan suntem în întârziere față de alte subdomenii, cum ar fi calculul structural sau managementul în construcții. Interesul a crescut substanțial în ultimii doi ani și este indispensabil ca cercetarea să conducă la produse utile arhitecților din practica de zi cu zi. Nădăjduiesc că aceste evoluții vor conduce la creșterea calității mediului construit și la o mulțumire a oamenilor față de propriile locuințe, școli, spitale, orașe… Găsiți mai multe detalii despre termenii folosiți în DICȚIONARUL AI Episoadele anterioare are rubricii de inițiere în folosirea AI le găsiți AICI Continuare în numărul viitor Marius GHEORGHIU: CONTACT – Email: redactie@ziaruldeiasi.ro, Telefon: 0745 079 523