Am ajuns la final de dialog cu Florina Pantilimonescu-Cioancă, arhitect și doctorand în cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, unde cercetează aplicarea metodelor de machine learning în arhitectură. Absolventă a Facultății de Arhitectură și a celei de Matematică, doamna arhitect și cadru didactic și universitar Florina Pantilimonescu-Cioancă urmărește să aducă potențialul cunoașterii matematice în sprijinul procesului creativ și decizional al arhitecților. Adaptare, metamorfoză și trăire – sunt primele cuvinte care vin în mintea mea când mă gândesc la conceptul de transformare în arhitectură. Înainte de a insera inteligența artificială în discuție, aș dori să introduc un scurt context. Alături de transformare, în profesia noastră s-au repetat de-a lungul timpului câteva aspirații, care poate nu au fost absolut atinse în nici una dintre epoci, cum ar fi: sfidarea gravitației prin forme înalte, transcendența prin tratarea luminii, flexibilitatea clădirilor, arhitectura – organism viu prin senzori și instalații smart. Inteligența artificială cred că ne va aduce mai aproape de cea din urmă – o arhitectură mai vie, mai responsivă și deci adaptabilă. Îmi imaginez un viitor îndepărtat, dar nu știu precis cât de îndepărtat, în care atât resursele energetice verzi cât și posibilitățile constructive au beneficiat în urma automatizării și inferenței inteligenței artificiale. Acestea vor fi condus spre alte tehnici constructive decât ale prezentului, în care clădirile sunt conectate oamenilor și răspund neîncetat cerințelor acestora, și nu doar prin temperatură și lumină, ci și prin formă. Poate vom fi mai aproape de armonia om – natură – arhitectură. Până atunci și mai aproape de pragmatism, cu siguranță vom vedea beneficii pe termen mediu. Sper ca prima dintre acestea să fie accesibilitatea la medii construite de calitate pentru toată lumea, în special în arhitectura rezidențială. Criza locuințelor este una dintre marile încercări pe care le avem. Locuințe performante energetic, cu un mediu interior sănătos, aer curat, lumină naturală, suficient spațiu pentru toate nevoile unei familii, acces la facilități sanitare – sunt aspecte de bază de care, din păcate, nu toată lumea beneficiază cu ușurință în prezent. Până la uniformizarea acestui aspect printre toți membrii societății noastre, nu vom putea vorbi despre evoluție și arhitectură performantă cu AI, sau discrepanța ar fi prea mare pentru a avea sens. Observ că ne plac provocările și sper ca toate cele aduse de AI să ne motiveze și deci să fie oportune. Provocările apar în rândul profesiei și ale educației. Arhitecții vor simți o presiune de a integra tehnologiile AI în propriul proces de lucru, ceea ce oferă simulat și multe oportunități. Presiune provine tocmai din beneficiile pe care le aduce: optimizarea proceselor repetitive, eficientizare, o mai bună informare în luarea deciziilor. Poate vom avea impresia că tranziția este una foarte rapidă și uneori este greu să ținem pasul, însă aproape insesizabil se întâmplă. Trebuie doar să nu fim ignoranți! O mare oportunitate este pentru mințile creative care vor să se exprime, să caute, să se diferențieze. Cred că pentru arhitecți – care sunt într-un fel mereu neliniștiți, într-o căutare constantă de sens, într-o continuă aprofundare și redescoperire a oamenilor, materialelor, tehnicilor, posibilităților – Inteligența Artificială este o nouă piesă într-un set lego cu care se construiește societatea și la care noi aducem fărâme construibile. În educație, menționam în interviul anterior despre necesitatea de a adapta mereu curriculum la nevoile prezentului, dar și de a da tonul inovațiilor. Citiți și: Inițiativă inedită a ZDI, pentru nespecialiști – Ghid de prezentare, inițiere și folosire a inteligenței artificiale AI în procesul de proiectare: Ai în procesul de construire: AI în etapa de utilizare a clădirilor: Aș aduce scurt în discuție și cercetarea de arhitectură. Am studiat în ultimii 3 ani mijloacele de aplicare a algoritmilor inteligenți în arhitectură și am dezvoltat la rândul meu un proiect de cercetare în acest sens. Ce am încercat și, într-o oarecare măsură și reușit, a fost să folosesc modelele de învățare pentru a prezice reacțiile emoționale ale oamenilor referitor la elemente ale mediului construit. De exemplu, experimentul nostru a analizat afectul persoanelor expuse la diferite fațade într-un spațiu interior. Aceste reacții există și pot fi modelate cu ajutorul algoritmilor de învățare. În final, avem noi informații demonstrate științific despre impactul pe care arhitectura o are asupra oamenilor și acest lucru informează proiectarea de arhitectură. Urmăriți canalul „Ziarul de Iași” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici Un gând liniștitor vine din două direcții. Una este optimistă, a doua este pragmatică. Optimistic, AI ne va permite să fim mai creativi prin eliberarea de procese repetitive și creșterea accesului la informații. Pragmatic, rezultatul excepțional al modelelor de limbaj (large language models) sau de generare de imagine sunt rezultatul a mai bine de 5 decenii de cercetare, investiții, multe încercări, eșecuri și reușite. Cu toate acestea, modelele pe care le considerăm ultra performante în prezent rezolvă sarcini punctuale și nu beneficiază de o inteligență artificială generală, care să se apropie de cea umană și așadar care poate să ducă de la început la final un proiect de arhitectură (și nu numai). Deși aceasta este direcția spre care se lucrează, este o cale lungă și poate defapt irealizabilă. Văzând defapt cât de mare este nivelul necesar de înțelegere a unei probleme înainte de a putea aplica AI în rezolvarea ei, am ajuns la concluzia că factorul uman este indispensabil. Deși pare ușor, ca și cum luăm un algoritm inteligent și ne va rezolva instant problema, este departe de ce se întâmplă în realitate. Din acest motiv, încurajez arhitecții , pasionații de tehnologie, mințile creative și nu numai să participe la această evoluție pentru că, in fond, este mare nevoie de voi! Găsiți mai multe detalii despre termenii folosiți în DICȚIONARUL AI Episoadele anterioare are rubricii de inițiere în folosirea AI le găsiți AICI Continuare în numărul viitor Marius GHEORGHIU: CONTACT – Email: redactie@ziaruldeiasi.ro, Telefon: 0745 079 523