Ultima parte a dialogului nostru cu dr. Roxana Nicoleta RAŢU, șef lucrări la Universitatea de Științele Vieții Iași, Facultatea de Agricultură, pe tema inteligenței artificiale în relația sa cu științele agronomice este dedicată, de asemenea, cu noi informații de interes general. Cum ar putea profesioniștii cu experiență, dar cu cunoștințe limitate sau inexistente în IA, să se adapteze la noua realitate? Instituțiile de învățământ superior au un rol esențial în facilitarea tranziției către o industrie agroalimentară digitalizată, prin dezvoltarea unor programe de formare continuă și recalificare adaptate nevoilor reale ale profesioniștilor. Acestea trebuie să ofere nu doar cursuri teoretice, ci și formate aplicative, interdisciplinare, centrate pe competențe digitale, înțelegerea algoritmilor de inteligență artificială, utilizarea senzorilor inteligenți și analiza datelor în context agroalimentar. Universitățile au responsabilitatea de a acționa ca punți între cercetare, industrie și formare, creând parteneriate durabile cu mediul economic pentru a calibra conținutul educațional la cerințele pieței muncii. Printr-o abordare flexibilă, modulară și accesibilă – inclusiv sub formă de microcertificări sau cursuri online – universitățile pot deveni catalizatori ai schimbării și ai adaptării digitale în rândul profesioniștilor cu experiență, dar fără pregătire formală în domeniul IA. În acest sens, învățământul superior nu este doar furnizor de cunoștințe, ci un actor strategic în procesul de transformare digitală a industriei agroalimentare. Pentru un profesionist curios din industria agroalimentară, inteligența artificială nu ar trebui privită ca un algoritm rece, ci ca un aliat discret, dar extrem de valoros, în misiunea nobilă de a hrăni o lume mai sănătoasă. Prin capacitatea sa de a analiza rapid mii de variabile, IA poate anticipa riscuri, optimiza rețete, ajusta procese și, poate cel mai important, garanta siguranța alimentelor într-un mod care, altădată, ar fi fost imposibil fără eforturi uriașe. Rezultatul? Produse de o calitate superioară, consumatori mai bine protejați și un capital de încredere crescut pentru orice companie care îndrăznește să gândească înaintea timpului său. Dar, chiar și cu toate aceste promisiuni algoritmice, un lucru rămâne cert: inteligența artificială nu va înlocui niciodată discernământul, intuiția și etica umană. Poate calcula, dar nu poate iubi. Poate prezice, dar nu poate simți. Într-o lume în care datele devin tot mai importante, rămâne responsabilitatea omului să decidă ce este cu adevărat valoros. Așadar, IA nu este un concurent, ci o extensie – un instrument sofisticat care ne amplifică viziunea, nu o înlocuiește. În fond, viitorul aparține celor care știu nu doar să lucreze cu inteligența artificială, ci să o îmblânzească prin inteligență umană. * Am ajuns la finalul acestui serial de opt episoade, în care doamna dr. Roxana Nicoleta RAŢU, șef lucrări la Universitatea de Științele Vieții Iași, Facultatea de Agricultură a fost ghidul nostru în labirintul digital, pentru a desluși nodul în care poate fi pusă Inteligența Artificială în slujba unei alimentații echilibrate și sănătoase. AI-ul se conturează, tot mai mult, ca partener de încredere pentru cei ce vor să-și optimizeze meniurile zilnice, să-și înțeleagă mai bine organismul și să facă alegeri alimentare informate. Că vorbim de aplicații care analizează valorile nutriționale, de algoritmi care ne sugerează rețete adaptate propriilor nevoi sau de instrumente care detectează riscuri ascunse în obiceiurile noastre culinare, toate acestea sunt deja realități, nu scenarii de viitor. Nicio tehnologie nu poate înlocui bunul simț, consultul medicului sau instinctul format printr-o educație alimentară corectă. Dar, folosită cu măsură și înțelepciune, Inteligența Artificială poate deveni un sprijin tăcut, care să ne ajute să fim mai atenți la ce punem în farfurie și, implicit, la sănătatea noastră. Rămâne, așadar, ca fiecare dintre noi să decidă cum și cât va lăsa acest „consilier digital” să-l însoțească în călătoria către un stil de viață mai bun. Iar dacă prin aceste articole am reușit să vă trezim curiozitatea și să vă oferim câteva puncte de sprijin pentru propriile alegeri, atunci înseamnă că demersul nostru și-a atins scopul. Mulțumim doamnei dr. Roxana Nicoleta RAŢU pentru interviul oferit și vom reveni, ori de câte ori, în proiectele Universității de Științele Vieți, se vor implementa noi forme de colaborare om – inteligență artificială. Găsiți mai multe detalii despre termenii folosiți în DICȚIONARUL AI Marius GHEORGHIU: CONTACT – Email: redactie@ziaruldeiasi.ro, Telefon: 0745079523