Fostul premier și ministru de Finanțe Florin Cîțu avertizează, într-o postare recentă pe rețelele sociale, că măsurile fiscale adoptate de actualul Guvern nu reușesc să reducă deficitul bugetar, în ciuda unui pachet extins de majorări de taxe. Mesajul vine pe fondul unei evoluții îngrijorătoare a cifrelor bugetare, care arată o degradare continuă a echilibrului fiscal. Potrivit lui Cîțu, deficitul estimat pentru 2024 a urcat deja la 8,65% din PIB, echivalentul a aproximativ 152 de miliarde de lei, depășind chiar și ținta revizuită de Guvern pentru 2025 – 8% din PIB. Aceasta în condițiile în care bugetul inițial prevedea un nivel de doar 7,04% pentru anul viitor. Fostul premier acuză lipsa de eficiență a politicilor fiscale și avertizează că, fără o reformă reală a cheltuielilor, ajustarea bugetară nu are cum să funcționeze. Cîțu atrage atenția asupra unui paradox fiscal: deși Guvernul a operat în ultimii ani majorări de accize și impozite pe dividende, deficitul bugetar continuă să crească. Consecințele sunt vizibile în economie: inflație persistentă, cerere internă redusă și scăderea încrederii investitorilor. În loc să corecteze dezechilibrele, politicile actuale le adâncesc, spune fostul ministru de Finanțe. Mai mult, planurile pentru anii următori sunt la fel de nesustenabile: obiectivul de 6% deficit în 2026 presupune o ajustare suplimentară de 30 miliarde de lei – imposibil de realizat fără o schimbare fundamentală de abordare. Cîțu critică dependența guvernului de măsuri temporare, fără o reformă structurală reală în cheltuieli și administrarea bugetului public. Fostul premier subliniază că actualul mix de politici este prociclic – adică agravează exact problemele pe care încearcă să le rezolve. Într-un context economic fragil, majorările de taxe și lipsa investițiilor pot bloca complet redresarea economică. În plus, există riscuri serioase de revizuire negativă a ratingului de țară și de instabilitate fiscală, inclusiv prin posibile noi creșteri de TVA sau alte impozite. În concluzie, Florin Cîțu cere o schimbare de paradigmă: nu mai multe taxe, ci o restructurare a aparatului bugetar, combaterea risipei, valorificarea activelor neproductive și stimularea conformării fiscale voluntare. „Fără aceste corecții de fond”, avertizează el, „România va rămâne blocată într-un cerc vicios: deficit ridicat, taxe mai mari, investiții mai mici și, în cele din urmă, o recesiune prelungită.”