Cine plătește, de fapt, prosperitatea pe datorie?

O sinteză asupra costurilor invizibile ale promisiunilor publice a adus în discuție întrebarea esențială: „Cine plătește?” Aceasta explorează deficitul, rentele, grupurile de interese și provocările fiscale cu care se confruntă România, conform ziaruldeiasi.ro.

👉 Analiza costurilor publice și a gestionării resurselor

Multe din cele douăzeci de pilde publicate în Ziarul de Iași subliniază că „nu există prosperitate fără cost” și că „nu există datorie fără plată”. De la resursele economice la arhitectura intereselor care le administrează, fiecare exemplu scoate la lumină importanța modului în care banii sunt gestionați. În acest context, „robinetul” economic devine și o metaforă pentru puterea politică.

Contrapunerile dintre modurile de gestionare a resurselor subliniază cum, în timp ce un sector poate construi dezvoltare sustenabilă, altul poate crea iluzia abundenței. Astfel, „modul în care este administrată resursa” devine crucial în analiza rezultatelor economice.

👉 Provocările fiscale și percepția datoriei publice

România se confruntă cu un impas fiscal recurent, iar explicațiile nu țin doar de erori tehnice de bugetare, ci și de structura intereselor care modelează deciziile publice. În această analiză, se identifică patru grupuri structurale care influențează construcția bugetului, generând deficite recurente și o datorie acumulată. Efectul previzibil este că „economia românească nu susține încă sustenabil” un nivel înalt de colectare.

Rezistența la reformă nu provine doar din calcule economice, ci și din percepția socială asupra responsabilității datoriei publice. Majoritatea percepe beneficiile bugetare individual, în timp ce costurile sunt percepute colectiv, ceea ce generează o ruptură de memorie fiscală.