(P) Energie fără mască: cum a devenit plafonarea o iluzie scumpă pentru toată lumea
Inapoi

(P) Energie fără mască: cum a devenit plafonarea o iluzie scumpă pentru toată lumea

Postat cu 21 ore în urmă

Update cu 20 ore în urmă

Timp de citire: 9 minute

Articol scris de: Cristina Preda

Image Description
Nationale
De la 1 iulie 2025, România a lăsat în urmă schema de plafonare generalizată a prețurilor la energie. Este o măsură inevitabilă, dar întârziată de calcule politice și de teama de nemulțumirea populară. Doar că realitatea nu vine cu manual de utilizare. Pentru prima dată după mai bine de trei ani, consumatorii se vor întreba din nou: cât costă, cu adevărat, energia electrică? Și poate mai important: de ce costă atât? Prețul energiei nu este o cifră fixată de furnizori după bunul plac. Este rezultatul unei piețe complexe, influențate de cerere, ofertă, condiții meteo, capacități de producție, importuri. Doar aproximativ jumătate din valoarea facturii este dată de energia activă (consumul facturat), cumpărată liber – restul sunt costuri reglementate: transport, distribuție, taxe, contribuții pentru scheme de sprijin. Până acum, plafoanele au creat o iluzie: factura mică plătită de cetățean era doar mutată pe nota de plată a statului. Diferența nu a dispărut, ci s-a transformat în datorii publice de miliarde. Statul a promis compensații, dar a plătit cu întârzieri uriașe, blocând cash-flow-ul furnizorilor și afectând buna funcționare a sistemului energetic. Acum se revine la realitate. Fără plafoane, consumatorii trebuie să compare oferte, să aleagă atent, să negocieze. Mobilitatea pe piață devine esențială. Fiecare kilowatt consumat contează, iar lipsa de informare se va traduce direct în costuri mai mari. Totuși, asta nu înseamnă că statul abandonează protecția socială. Sprijinul rămâne, dar devine direcționat acolo unde chiar este nevoie. Este o corecție de bun-simț, care face diferența între asistență socială și subvenție universală risipitoare. În 2022, când prețurile energiei explodau în toată Europa, România a făcut ce știe mai bine: a reglementat excesiv. Inițial, intenția a fost bună: să protejeze consumatorii vulnerabili de șocul unor facturi nesustenabile. Doar că schema nu s-a oprit acolo. A devenit universală, cu plafoane stabilite mult sub costul real, aplicată pentru o perioadă prea lungă de timp și promisiuni de compensare neonorate. În fapt, statul a cumpărat liniștea socială pe datorie, transformând o soluție de urgență într-un mecanism de iluzie financiară. Pe hârtie, facturile scăzuseră. În realitate, nota de plată a fost doar amânată și redistribuită către bugetul public. În 2025, statul încă are de plătit peste 6 miliarde de lei numai pentru cererile aflate în analiza ANRE. A fost o soluție de urgență transformată în regulă. În loc să fie excepțională, limitată și țintită, plafonarea s-a perpetuat, blocată și de maratonul electoral care a amânat decizii nepopulare. Piața a fost anesteziată: consumul responsabil, concurența – toate au fost suspendate în favoarea unui „preț de vitrină”. Statul român a pierdut bani publici, dar și credibilitatea de administrator responsabil. Legea spunea clar: compensațiile către furnizori trebuie plătite în maximum 45 de zile pentru a menține fluxurile financiare stabile în sistem. În practică, întârzierile au depășit un an. Acest mecanism disfuncțional a încălcat principiile de legalitate și predictibilitate, blocând competiția și ținând clienții captivi unor soluții iluzorii. Furnizorii de energie au fost transformați în creditori forțați ai statului. Ei au continuat să cumpere energia, să plătească tarifele de rețea și taxele, în timp ce statul le întârzia masiv banii promiși. Lichiditatea lor a fost grav afectată. Mulți și-au redus activitatea sau au ieșit de pe piață, erodând concurența și stabilitatea sistemului energetic. Consumatorii – poate cel mai ironic efect – au pierdut și ei. Pe termen scurt, au beneficiat de facturi reduse. Pe termen lung însă, schema a distrus înțelegerea corectă a pieței, a blocat liberalizarea reală și a descurajat eficiența energetică. Consumul responsabil nu înseamnă raționalizare forțată, ci tehnologii moderne și ajustări inteligente de comportament. Fără educație și stimulente clare, consumatorii rămân vulnerabili la viitoare crize și la volatilitatea prețurilor. Ieșirea din schema de plafonare la 1 iulie 2025 nu e doar o decizie contabilă. Este o șansă de a repara piața, de a reconstrui un sistem robust și competitiv, capabil să transmită semnale corecte și să atragă investiții în producție mai verde și mai sigură. În locul unei subvenții generalizate, România trece la ajutor social țintit: 2,1 milioane de gospodării vuln­erabile vor primi sprijin lunar de 50 de lei. Fără plafoane, furnizorii vor concura din nou prin preț și servicii. Consumatorii vor fi nevoiți să compare oferte, să negocieze și să își ajusteze consumul. Este un exercițiu de maturitate economică. Energie fără mască înseamnă adevăr, responsabilitate și transparență. E șansa de a ieși din iluzia confortului ieftin pe datorie și de a transforma o piață fragilizată într-un sistem robust, competitiv și sustenabil, capabil să livreze servicii de calitate și un viitor sigur atât pentru consumatori, cât și pentru industrie. Doar așa putem spera la prețuri corecte și stabile pe termen lung, investiții sustenabile, energie mai verde și o piață suficient de matură încât să joace un rol competitiv la nivel regional. Acest material este parte din campania de informare și educare „Racordați la viitor” inițiată și susținută de Federația ACUE. Campania are scopul de a familiariza clienții cu transformările necesare în sectorul de furnizare și distribuție a energiei. Mai multe informații aici: https://www.acue.ro/info-consumatori/
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
Alte postari din Nationale

Pagina de facebook

-
-

Recente din iasi

-
-

04:43

Edi Iordănescu s-a calificat cu Legia în turul doi preliminar al UEFA Europa League. Echipa românului a trecut de Aktobe, la care joacă Vlad şi Vătăjelu

Formaţia Legia Varşovia, antrenată de Edward Iordănescu, s-a calificat, joi seară, în turul doi preliminar al Ligii Europa, trecând în primul tur preliminar de echipa lui Andrei Vlad şi Bogdan Vătăjelu, Aktobe, potrivit News.ro. După ce în tur, săptămâna trecută, a fost 1-0 pentru Legia, joi, în deplasare, echipa lui Iordănescu s-a impus de asemenea cu 1-0. A marcat Elitim, în minutul 90+1. Vlad şi Vătăjelu au evoluat pe toată
Image Description

04:40

Studiu: Tinerii caută autenticitate și socializare, nu doar mâncare/VIDEO

Un studiu recent privind comportamentul de consum în sectorul HoReCa relevă că aproximativ 54% dintre tinerii români iau masa în oraș cel puțin o dată pe săptămână. Specialiștii din domeniu observă că această categorie de consumatori nu caută exclusiv mâncare de calitate și varietate, ci experiențe personalizate, interacțiune socială și autenticitate. În contextul urban dinamic al Iaşului, preferințele în materie de ieșiri în oraș se concentrează tot mai mult către
Image Description

04:17

Ceremonie de absolvire la UMF Iași: peste 1.600 de tineri își încheie parcursul academic

Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași marchează miercuri, 23 iulie 2025, un moment simbolic pentru întreaga comunitate academică: ceremonia de absolvire a Promoției 2025. Evenimentul se va desfășura pe Esplanada Universității și reunește 1.653 de absolvenți din cele patru facultăți ale instituției. Manifestarea este structurată în două părți: cursurile festive ale fiecărei facultăți, programate între orele 8:30 și 17:30, și ceremonia comună de absolvire, care va
Image Description

03:49

Cât de vulnerabilă este Moldova în fața unui conflict armat dinspre est din perspectiva (lipsei) infrastructurii? Nu cumva construim prin A7 doar un coridor de evacuare?

Infrastructura de transport joacă un rol esențial într-un context geopolitic tensionat. Are o funcție duală: civilă, dar și militară. Ce rol joacă infrastructura în acest context? Într-un moment în care agresiunea Federației Ruse asupra Ucrainei creează un precedent îngrijorător, iar analiștii anticipează posibile escaladări în proximitatea NATO în următorii ani, se impune o întrebare urgentă: cât de pregătită este regiunea Moldovei – flancul estic al NATO și granița estică a
Image Description

03:21

Cine mai merge la bibliotecă? În 10 ani, județul a pierdut 31.000 de cititori activi. Cu toate acestea, Iașul rămâne în top

Când vine vorba de citit la bibliotecă, Iașul nu dă semne că s-ar fi plictisit de tot. Ba dimpotrivă, în 2024, cu peste 131.000 de cititori activi în bibliotecile publice, județul urcă pe podiumul național, alături de București și Cluj. În ciuda digitalizării accelerate, ieșenii încă mai păstrează plăcerea de a merge, fizic, într-o bibliotecă și de a deschide o carte. Totuși, în ultimii zece ani, numărul cititorilor activi de
Image Description

Recente din Romania

-
-

08:14

- Neamt - Cum să trăiești decent la bătrânețe: cele 9 scenarii ca să nu ajungi un pensionar sărac

Cele 9 scenarii ca să nu ajungi un pensionar sărac: inflația, creșterea speranței de viață și dezechilibrul demografic sunt doar câteva dintre motivele pentru care planificarea financiară inteligentă este esențială încă din tinerețe. Speranța de viață în România a crescut cu peste 5 ani în ultimele patru decenii și este de așteptat să avanseze accelerat în viitor datorită progreselor medicale și tehnologice. Asta înseamnă și mai mulți ani de acoperit
Image Description

08:08

- Externe - O scrisoare cu desenul unei femei goale, primită de Epstein când împlinea 50 de ani, are semnătura lui Trump. Președintele SUA neagă

O colecţie de scrisori oferite lui Jeffrey Epstein cu ocazia împlinirii vârstei de 50 de ani în 2003 includea o notă semnată „Donald” şi un desen al unei femei dezbrăcate, potrivit unui articol publicat joi de Wall Street Journal şi citat de CNN. La rândul său, Trump a anunţat că intenţionează să dea în judecată Wall Street Journal şi pe Rupert Murdoch, iar la puţin timp după aceea a anunţat
Image Description

08:06

- Brasov - Autostrada Sibiu-Făgăraș: Au început lucrările pe Lotul 4 Sâmbăta de Sus-Municipiul Făgăraș (VIDEO)

În urmă cu câteva zile, au început lucrările pe un nou segment, din Autostrada Sibiu-Făgăraș, între Sâmbăta de Sus și municipiul Făgăraș. Tronsonul 4 din Autostrada A13 Sibiu-Făgăraş are o lungime totală de peste 22 km, dintre care 16,26 km sunt la regim de autostradă, iar 5,6 km la regim de drum expres, asigurând legătura cu DN1. „De câteva zile au început lucrările efective de construcție pe încă un lot
Image Description

Reclame

-
-

Vremea

-
-
iasi WEATHER

Schimb valutar

-
-

Autor știre

-
-
Maria Simionescu

Redactie

-
-
Stiri de calitate din judetul iasi
mail: office@AiPath.ro

Acasa Recente Radio Judete