Apariția startupului DeepSeek oferă un avans pentru inteligența artificială în China
Startupul DeepSeek a apărut recent pe scena modelelor lingvistice avansate, oferind Chinei un instrument puternic pentru accelerarea adoptării inteligenței artificiale și stimularea creșterii economice. Conform CNBC, Goldman Sachs estimează că această tehnologie va contribui cu 20 până la 30 de puncte de bază la creșterea PIB-ului Chinei până în 2030. Se așteaptă ca efectele pozitive să fie resimțite încă din anul următor, prin îmbunătățirea productivității datorată automatizării bazate pe AI.
Creșterea acțiunilor chineze, indicel MSCI China, a urcat cu peste 21% față de minimul din ianuarie, reflectând entuziasmul generat de DeepSeek. Ascensiunea rapidă a acestui startup declanșează o reevaluare a atractivității investiționale a Chinei, notează Morgan Stanley. Aceștia subliniază că lansarea modelului AI mai eficient și mai ieftin a venit într-un moment propice, oferind un plus de încredere într-o perioadă caracterizată prin incertitudini economice.
Modelul de raționament R-1 de la DeepSeek este recunoscut pentru abilitatea sa de a rivaliza chiar și cu soluțiile de top în domeniul inteligenței artificiale, funcționând pe cipuri mai puțin costisitoare. Acest model, disponibil ca open-source, permite dezvoltatorilor să-l adapteze pentru a îmbunătăți eficiența la costuri reduse.
În cadrul unei întâlniri oficiale, președintele Chinei, Xi Jinping, l-a întâmpinat pe fondatorul DeepSeek, Liang Wenfeng, oferindu-i o poziție de onoare alături de liderii marilor companii private. Cu sprijinul autorităților locale, tot mai multe administrații din China implementează soluții automatizate alimentate de DeepSeek. De asemenea, operatorii de telecomunicații de stat au început să adopte acest model avansat, iar companii private precum Alibaba și Huawei explorează modalități de integrare.
Economiștii, însă, ridică semne de întrebare cu privire la impactul rapid al adoptării AI asupra pieței muncii. Aceștia avertizează că, deși automatizarea poate crește productivitatea, "distrugerea locurilor de muncă" generată de aceasta ar putea agrava deflația și ar putea slăbi economia. Rata șomajului în rândul tinerilor în China a depășit 15%, cu peste 10 milioane de absolvenți care intră anual pe piață.
Totuși, pe termen lung, economistii sunt optimiști că muncitorii afectați de AI vor găsi locuri de muncă în alte domenii. În comparație cu SUA, China are o structură a pieței muncii mai puțin expusă riscurilor de automatizare, datorită ponderei mai mari a locurilor de muncă în agricultură, manufactură și construcții, care constituie 50% din totalul locurilor de muncă.
Pentru mai multe detalii, vizitați ziaruldeiasi.ro.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
