Dialogul nostru cu dr. Roxana Nicoleta RAŢU, șef lucrări la Universitatea de Științele Vieții Iași, Facultatea de Agricultură, pe tema inteligenței artificiale în relația sa cu științele agronomice continuă și în acest număr cu noi informații de interes general. Cum vedeți evoluția integrării soluțiilor digitale și IA în industria agroalimentară în următorii 5-10 ani? Care sunt tendințele cheie pe care le anticipați? Integrarea soluțiilor digitale și a inteligenței artificiale (IA) în industria agroalimentară va cunoaște, fără îndoială, o accelerare semnificativă în următorii 5–10 ani, ca răspuns la nevoia tot mai presantă de eficiență, trasabilitate, siguranță alimentară și sustenabilitate. Evoluția acestui proces va fi marcată de o transformare profundă a modului în care sunt proiectate, gestionate și optimizate fluxurile tehnologice în întregul lanț alimentar. Una dintre tendințele majore anticipate este automatizarea inteligentă a proceselor, prin utilizarea pe scară largă a algoritmilor de învățare automată pentru reglarea dinamică a parametrilor tehnologici, identificarea anomaliilor și intervenția preventivă. În sectorul procesării laptelui, de exemplu, ne așteptăm la o extindere a sistemelor AI care vor permite monitorizarea continuă a calității produselor, reducerea pierderilor și standardizarea performanței operaționale. O a doua tendință importantă este dezvoltarea platformelor integrate de trasabilitate digitală, bazate pe tehnologii blockchain, senzori IoT și inteligență artificială. Acestea vor permite o transparență completă de la producția primară până la consumatorul final, răspunzând exigențelor pieței moderne privind siguranța alimentară, etica producției și sustenabilitatea socială. Totodată, vom asista la o creștere semnificativă a personalizării produselor alimentare, pe baza analizei predictive a comportamentului consumatorului, obiceiurilor alimentare și datelor nutriționale. Inteligența artificială va sprijini dezvoltarea de alimente funcționale adaptate nevoilor individuale, cu beneficii țintite pentru sănătate și stil de viață. O altă direcție notabilă este digitalizarea educației și formării profesionale, întrucât integrarea acestor soluții în industrie presupune și o adaptare corespunzătoare a competențelor. Universitățile și centrele de cercetare vor avea un rol cheie în pregătirea unei forțe de muncă capabile să opereze, să interpreteze și să inoveze în jurul acestor tehnologii emergente. Evoluția digitalizării și a inteligenței artificiale în industria agroalimentară nu va însemna doar adoptarea de noi tehnologii, ci va presupune o reconstrucție profundă a paradigmei de lucru: de la reacție la prevenție, de la procese fragmentate la sisteme integrate și de la producție standardizată la soluții alimentare inteligente, personalizate și sustenabile. Ce metode folosiți pentru a convinge studenții cu privire la necesitatea cunoașterii și utilizării instrumentelor de inteligență artificială? Pentru a-i convinge pe studenți că inteligența artificială nu este o modă trecătoare, ci o competență esențială pentru viitorul lor profesional, pornesc de la un principiu simplu, dar profund: nu le impun, ci îi provoc. Nu le dictez ce trebuie să învețe, ci îi încurajez să descopere singuri de ce nu își pot permite să ignore această tehnologie. Aleg să îi conving nu prin formule, ci prin viziune: le arăt că viitorul profesional nu se construiește doar pe ceea ce cunosc astăzi, ci pe capacitatea lor de a învăța continuu, de a se adapta și de a transforma tehnologia într-un instrument care să le fie aliat, nu înlocuitor. În această perspectivă, inteligența artificială nu este o amenințare, ci o unealtă valoroasă – una care trebuie înțeleasă, controlată și utilizată cu responsabilitate și curiozitate. În mod concret, le ofer exemple aplicate și situații reale din industria alimentară, unde IA nu doar optimizează procesele, ci contribuie la economisirea resurselor, la prevenirea riscurilor și la dezvoltarea unor produse alimentare adaptate nevoilor actuale ale consumatorilor. Încurajez învățarea activă, prin proiecte în care studenții sunt provocați să coreleze date, să simuleze procese tehnologice și să formuleze concluzii bazate pe inteligență computațională, nu pe presupuneri. Le solicit să își imagineze cum ar putea rezolva o problemă concretă într-o unitate de procesare sau cum ar putea crea un produs nou, adaptat cerințelor pieței, folosind instrumente digitale. Adesea, răspunsurile și soluțiile lor mă surprind în mod plăcut – o satisfacție profesională profundă și una dintre cele mai valoroase recompense ale carierei didactice. Ce sfaturi le oferiți studenților care sunt indeciși să folosească inteligența artificială în viața lor profesională, socială și personală? Într-un context global în care frontierele dintre tehnologie și umanitate devin tot mai permeabile, este firesc ca unii studenți să manifeste reticență în fața integrării inteligenței artificiale (IA) în viața lor profesională, socială sau personală. Întrebarea nu este însă dacă ar trebui să o folosească, ci cum pot face acest lucru în mod echilibrat și conștient. Le transmit adesea studenților mei că IA, oricât de avansată ar deveni, nu va putea înlocui niciodată frumusețea profund umană a unei după-amiezi petrecute în compania unui roman care îți atinge sufletul sau emoția sinceră a fluturilor din stomac atunci când trimiți un mesaj de dragoste unei persoane dragi. Există dimensiuni ale vieții umane – emoția, autenticitatea, conexiunea – care nu pot fi replicate de algoritmi. Cu toate acestea, în plan profesional, inteligența artificială devine o resursă indispensabilă. În domenii precum tehnologia alimentară, IA poate eficientiza procese și anticipa riscuri, contribuind astfel la un sistem agroalimentar mai sigur, mai sustenabil și mai performant. Este, de fapt, un instrument valoros, menit să susțină munca umană, nu să o înlocuiască. Îi încurajez, așadar, să nu respingă tehnologia din teamă, ci să o înțeleagă, să o exploreze și să o folosească în mod critic și responsabil. Competențele digitale și deschiderea către inovație nu mai sunt simple opțiuni – sunt condiții esențiale pentru integrarea cu succes pe piața muncii și pentru dezvoltarea unei cariere solide. Cel mai bun sfat pe care îl pot oferi este să rămână curioși, dar echilibrați; să învețe să navigheze cu discernământ între progres și umanitate, între eficiență și sensibilitate. Pentru că, în cele din urmă, adevărata inteligență nu rezidă doar în capacitatea de a utiliza tehnologia, ci mai ales în înțelepciunea de a decide când, cum și în ce scop o folosim. Episoadele anterioare le găsiți în secțiunea IT Găsiți mai multe detalii despre termenii folosiți în DICȚIONARUL AI Continuare în numărul viitor Marius GHEORGHIU: CONTACT – Email: redactie@ziaruldeiasi.ro, Telefon: 0745079523