Dialog despre educația în era inteligenței artificiale
În continuarea dialogului început în numărul precedent al ziarului, Maria Olariu și Gabriel Constantinescu, doi studenți doctoranzi la Școala doctorală de informatică a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, discută despre modul în care studenții de la diverse facultăți ar trebui să se pregătească pentru a face față schimbărilor rapide generate de inteligența artificială.
Potrivit lor, este esențial ca toți să conștientizăm prezența AI-ului în viața de zi cu zi, de la algoritmii de pe rețelele sociale până la serviciile de navigație ca Google Maps. Olariu menționează că educația în acest domeniu trebuie să includă familiarizarea cu principiile de comunicare cu modelele de limbaj mari (LLM), cum ar fi Prompt Engineering, care ne poate ajuta să formulăm întrebările corect.
Constantinescu subliniază că toți studenții, indiferent de specializare, trebuie să învețe conceptele de bază ale inteligenței artificiale. De exemplu, un student la Drept ar trebui să înțeleagă cum poate AI-ul să analizeze contracte automate, iar un economist ar trebui să cunoască metodele de detectare automată a tranzacțiilor anormale.
În plus, Olariu a adus în discuție importanța filtrării informațiilor false și a subliniat că alfabetizarea digitală este crucială. Aceasta se referă la capacitatea de a căuta și evalua informațiile folosind platformele digitale. Una dintre provocările întâmpinate este găsirea unor surse de încredere, în special în contextul rețelelor sociale, care nu oferă întotdeauna un tablou corect al realității.
O altă observație importantă vizează consumul de energie al inteligenței artificiale, comparând întrebările adresate ChatGPT cu căutările pe Google. Olariu sugerează utilizatorilor să caute mai întâi informațiile pe Google, apelând la chatbots doar atunci când nu găsesc soluții. Aceste sfaturi subliniază importanța formulării întrebărilor cât mai detaliat pentru a obține răspunsuri utile.
Gabriel Constantinescu a adăugat că înțelegerea AI-ului va deveni o parte esențială a alfabetizării digitale de bază. El încurajează studenții să fie curioși și să folosească inteligența artificială ca un instrument de învățare. Pe de altă parte, el atrage atenția asupra provocărilor care includ lipsa de înțelegere tehnică a modului în care funcționează AI-ul și dificultățile de verificare a informațiilor generate de aceasta.
În concluzie, cei doi studenți subliniază că educația trebuie să fie progresivă și interdisciplinară, începând cu cursuri introductive și continuând cu exemple aplicate în viața reală. Acest demers ar putea ajuta la integrarea AI-ului în produse utile societății, cum ar fi diagnostice timpurii și educație personalizată.
Mai multe detalii despre modul în care inteligența artificială poate influența diferite domenii pot fi găsite în DICȚIONARUL AI, disponibil pe ziaruldeiasi.ro.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
