Cercetătorii de la UAIC descoperă o metodă inovatoare pentru studierea ADN-ului
O echipă de cercetători de la Facultatea de Fizică a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) a realizat un salt semnificativ în cercetarea ADN-ului. Aceștia au dezvoltat o metodă inovatoare care permite examinarea dinamicii structurilor speciale ale ADN-ului la nivel de moleculă individuală, abordare ce oferă noi perspective asupra unor viitoare terapii genice, conform ziaruldeiasi.ro.
👉 Detalii privind publicarea și importanța studiului
Rezultatele cercetării sunt detaliate în studiul intitulat „Nanopore-Based, Real-Time Single-Molecule Probing of i-Motif Structural Dynamics and Targeted PNA Disruption”, publicat în prestigiosul jurnal Nano Letters al American Chemical Society. Această revistă este recunoscută în clasamentul Nature Index, reunită alături de cele mai relevante publicații internaționale în domeniul științelor vieții.
Echipa UAIC, condusă de prof. univ. dr. Loredana Mereuță și doctoranda Adina Cîmpanu, sub coordonarea prof. univ. dr. Tudor Luchian, a realizat progrese semnificative în observarea structurilor neobișnuite ale ADN-ului, care joacă un rol crucial în controlul expresiei genelor. Constatările surprind faptul că ADN-ul nu este doar sub formă de dublă elice, ci poate adopta și structuri alternative precum G-quadruplexele sau i-motifuri.
👉 Tehnologia nanoporului și aplicarea PNA în studiul ADN-ului
Metoda dezvoltată utilizează un nanopor de α-hemolizină, creând un canal foarte îngust prin care trec moleculele de ADN, generând modificări ale curentului electric, esențiale pentru analiza dinamicii acestora în timp real. Cercetătorii au identificat două moduri de detectare a structurii i-motif: prin ciocniri reversibile, care provoacă blocaje temporare ale curentului, și prin capturarea sa în vestibulul nanoporului, rezultând un semnal electric stabil.
Această tehnologie avansată permite nu doar măsurarea volumului structurilor de ADN, ci și observarea modificărilor acestora în funcție de pH, având implicații promițătoare în medicină. Prof. Luchian detaliază faptul că a fost creată o moleculă mică, numită PNA (acid nucleic peptidic), alcătuită din doar șase unități, care se potrivește fiecărei secvențe de ADN studiate, subliniind avantajele acestei molecule.
