Tradițiile și obiceiurile din Ajunul Crăciunului în cultura românească

Ajunul Crăciunului este o zi plină de semnificații în tradițiile românești, marcând pregătirile pentru Nașterea Domnului, cu numeroase superstiții, obiceiuri și simboluri locale. Conform Agerpres, această zi este considerată specială, cu ritualuri care adună familia la masă și îi apropie pe cei dragi, în timp ce credincioșii respectă tradiții vechi cu rol spiritual și social.

👉Semnificația religioasă și credințele populare din Ajun

În tradiția populară românească, Ajunul Crăciunului este considerat un moment în care cerurile se deschid pentru oamenii buni, iar dorințele puse în această seară se pot împlini. Se spune că "cetele îngereşti pot fi auzite doar de cei curaţi la suflete". Credincioșii țin post sever până când apare prima stea pe cer, în amintirea stelei magilor, iar acest post aspru este considerat esențial pentru a se pregăti sufletește pentru Sfânta Împărtășanie.

Tot în această seară, gospodinele pregătesc specialități cu semnificații simbolice, precum turtele sau "scutecele Domnului", colaci și covrigi. Acestea amintesc de fragmente din nașterea Mântuitorului, iar mesele sunt întotdeauna de post, toate preparatele fiind binecuvântate de preot înainte de a fi gustate.

👉Obiceiuri gastronomice și ritualuri la masa de Ajun

Pe masa din seara de Ajun se așază, sub icoană, o sticlă cu vin roșu, farfurii cu turte, bob și prune fierte, iar în cele patru colțuri colaci. Un obicei aparte este punerea unui fuior de cânepă, despre care se crede că reprezintă barba lui Moș Crăciun. Nimeni din casă nu are voie să guste mâncarea sau să bea vin până preotul nu binecuvântează masa și nu participă la cinste.

La finalul ceremoniei, preotul colectează bani, colăcei și o parte din vinul de pe masă, în timp ce dascălii primesc traistele cu colaci. În plus, în comunitate se adună obiectele împrumutate de membri, iar tinerii nemăritați speră la noroc prin rugăminți adresate preotului, care să îi ajute să primească pețitori fără întârziere.

👉Legende și superstiții legate de Ajunul Crăciunului

O legendă din folclor povestește despre nașterea lui Iisus Hristos într-un sat liniștit, unde Maica Domnului, ajutată de Crăciuneasa - soția blândă a lui Moș Crăciun - l-a adus pe lume în grajd. Furios, Moș Crăciun și-a tăiat mâinile soției, dar ea a fost ajutată făcând minunea tămăduirii. De atunci, Moș Crăciun a devenit un simbol al bunătății și al dăruirii, iar obiceiul de a oferi daruri în Ajun datează din secolul al IX-lea.

Există și numeroase superstiții: în Ajun nu se dă nimic cu împrumut pentru a nu pierde liniștea în anul următor, iar ușa trebuie închisă personal de gazdă pentru a păstra norocul casei. Aceste practici reflectă încrederea în protecția divină și în respectul față de tradiții, ce continuă să fie respectate cu credință.