Dacă Iașul s-ar tranzacționa pe bursă, interesul investitorilor ar fi redus, spune un economist din Iași. Imaginea orașului este promițătoare – centru universitar, medical și cultural important -, dar nu convinge investitorii, drept urmare investițiile străine directe rămân modeste în județul Iași comparativ cu alte județe din țară. Ce trebuie schimbat pentru ca o „acțiune” Iași să devină vedeta bursei? Potrivit unui raport al Băncii Naționale a României, Iașul se află abia pe locul 19 la nivel național în ceea ce privește soldul investițiilor străine directe (ISD), cu doar 722 de milioane de euro în a doua parte a anului trecut. Prin comparație, județul vecin Bacău se clasează pe locul 14, cu 1,25 miliarde de euro, în timp ce Clujul – un alt mare centru universitar – atrage aproape de patru ori mai mult, cu un sold de 2,9 miliarde euro (locul 6). Campionii la investiții sunt însă București (64,6 miliarde euro), Ilfov (9,5 miliarde euro), Timiș (5,8 miliarde euro), județe care concentrează investițiile mari în industrie, IT, servicii financiare și logistică. Aceste județe sunt urmate de Prahova, cu 3,3 miliarde euro, și Brașov, cu 3,1 miliarde euro, potrivit datelor comparate de „Ziarul de Iași”. În regiunea de Nord-Est, județul Iași se află pe locul 2, după Bacău, dar înaintea tuturor celorlalte județe din zonă: Suceava (558 milioane euro), Neamț (217 milioane euro), Botoșani (142 milioane euro) și Vaslui (15 milioane euro). Cu toate acestea, întreaga regiune rămâne în urma județelor din vestul și centrul țării, ceea ce accentuează decalajul de dezvoltare est-vest. Județul care stă cel mai prost la capitolul investiții străine este Gorj, cu un ISD de doar 8 milioane de euro. L-am provocat pe economistul și profesorul Dan Chirleșan, de la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor (FEAA) din cadrul UAIC Iași, să analizeze județul ca pe o companie listată la bursă care ar încerca să atragă investitori. Concluzia economistului este clară: în forma actuală, o „acțiune” Iași nu ar convinge prea mulți investitori. Motivul? Iașul consumă mai mult decât produce. Economia locală depinde în continuare de banii primiți de la bugetul de stat, mai exact „de la centru”, iar sectorul public domină – atât ca număr de angajați, cât și prin influența pe care o are în viața economică. O altă problemă este felul în care sunt folosiți banii puși deoparte de ieșeni: în loc să fie direcționați către investiții care ar putea susține dezvoltarea locală, cei mai mulți aleg variante sigure precum depozite bancare și titluri de stat, evitând complet riscul. Dacă vrem ca Iașul să atragă bani și afaceri reale, trebuie să avem o economie deschisă, cu firme private puternice și drumuri bune, fără intervenții politice, consideră profesorul.